Sinopsis Intreaba praful

Dorinta lui Towne de a face filmul Ask the Dust a devenit irezistibila atunci cand producatoriiTom Cruise si Paula Wagner s-au angajat in aceasta aventura pentru a-l ajuta pe Towne sa-si implineasca visul.Ask the Dust a fost unul dintre primele filme pe care le-am adus eu si Tom pentru C|W Productions, spune Wagner.Noi mai lucrasem cu Robert inainte – de fapt, eu eram agent laCAA (Creative Artists Agency) inainte de a deveni producator.El a scris o serie de scenarii pentruTom, iar noi am produs filmul Without Limits.Robert si-a implinit visul de a face acest film si simt o mare satisfactie la gandul ca noi am putut sa-l ajutam sa-si transforme visul in realitate. A fost un drum fascinant; uneori lucrurile care merita au nevoie de mai mult timp pentru a deveni realitate. Towne spune ca motivul pentru care a facut o pasiune pentru romanul,,Depression Era este faptul ca implica sentimentele puternice pe care le incearca pentru acest oras si pentru munca sa ca scriitor. Aceasta poveste este deosebita – are furie, are sexualitate, are toate frustrarile pe care le resimte un adolescent pe masura ce se impaca cu viata si cu viitorul lui. Romanul este despre orasul Los Angeles atunci cand era tanar, un oras care mai exista in amintirile mele si care era tentant pentru ca era ca si cum as fi citit despre propria mea copilarie si despre lucrurile dragi mie, dar care nu mai exista. In al doilea rand, este despre un scriitor care se simte neglijat, neapreciat, prostut; uneori, se simte de parca ar fi cel mai important lucru de pe fata pamantului, alteori de parca e lipsit de orice talent. Care scriitor nu se simte asa? Cum as fi putut sa nu ma identific cu el? Los Angeles este un oras al iluziilor si viselor, continua Towne. Toti scriitorii sunt visatori; au o viziune si incearca sa ii dea viata. Un film in sine nu este altceva decat un vis pe care cineva il are indeajuns de puternic si de obsesiv pentru a-i determina si pe altii sa-l impartaseasca si sa incerce sa-l faca real. Cuvintele din acest film sunt poezia lui Robert Towne. Este oda lui pentru orasul Los Angeles, spune Wagner. Paramount Classics prezinta in asociere cuCapitol Films, o productieCruise|Wagner, o productieVIP Medienfonds 3, o productie Ascendant, Ask the Dust.Filmul ii are in distributie pe Colin Farrell, Salma Hayek, Donald Sutherland, Eileen Atkins, Idina Menzel si Justin Kirk.Scenariul si regia Robert Towne, adaptare dupa romanul lui John Fante. DESPRE FILM Nu stiu sa existe vreo alta fictiune despre Los Angeles, spune Towne referindu-se la romanul lui John Fante, Ask the Dust. Towne spune ca, fiind o poveste despre o iubire interzisa si o pasiune nestavilita, romanul capteaza povestea orasului pe care el il cunoaste atat de bine, intr-un mod unic. Intr-un interviu pentru American Film, din 1989, Towne isi aminteste cum a fost uluit de cartea lui Fante: Era ca si cum puteai sa dai valul la o parte si sa-l vezi exact asa cum este. Potrivit producatorului Paula Wagner, cartea lui Wagner este si un fascinant studiu de personaj. Este un monolog interior care ne poarta prin mintea si sufletul lui Arturo Bandini, spune ea. Noi experimentam starea sa emotionala, perceptia sa asupra lumii, temerile sale, obsesia privind visul american – sa scrie Marele Roman American si sa aiba o nevasta frumoasa si blonda si o casuta pe deal. Dar visul american pe care il descopera el nu e nimic din ceea ce se astepta sa fie. Intrigat de limbajul lui Fante, de profunzimea protagonistilor sai si de modul in care el a facut din orasul Los Angeles in epoca crizei economice un personaj in sine, Towne s-a hotarat sa transpuna romanul pe ecran. O calatorie de 30 de ani a inceput cu o inscriptie in prima editie a romanului apartinand lui Towne: In speranta ca il vei duce in locuri indepartate. Intr-adevar, atingerea unui vis este o calatorie lunga, ce cuprinde ani si continente si aduce unele dintre cele mai mari talente din domeniul cinematografiei. Colin Farrell ii da viata lui Arturo Bandini – alter-egou-l lui John Fante. Farrell, unul dintre cei mai cautati actori, cu un extraordinar farmec pe ecran, imbogateste rolul cu carisma sa. Colin are un efect magnetic atat asupra femeilor, cat si asupra barbatilor, spune Towne. De fapt, o prietena de a sotiei mele, care era acasa cand m-am intalnit cu el prima data, a spus: Nu stiu cine este, dar orice ar vrea, da-i!, spune Towne razand. Filmul Ask the Dust se refera la cautarea de sine in aceasta lume, spune Farrell. Este vorba despre pasiune, nu doar despre a visa ceea ce vrei, dar si despre cautarea si descoperirea acelui lucru. Pasiunea pentru viata – un atac neobosit si neinfricat la adresa apatiei – este exemplificata de repulsia initiala (si mai tarziu atractia) dintre Arturo si Camilla, o chelnerita mexicanca, cea care il si determina sa caute visul american. Arturo si Camilla sunt doua fiinte foarte asemanatoare, spune Farrell. Sunt amandoi disperati sa gaseasca impacarea cu ei insisi, in timp ce privesc in afara lor si vad cum ii percepe lumea. Salma Hayek, care o interpreteaza pe Camilla, adauga faptul ca Fante i-a plasat pe Arturo si pe Camilla in mijlocul unei fisuri sociale si politice foarte dificile; Fante nu se sfieste sa prezinte relatiile anglo-latine din Los Angeles ca o oala care da pe afara la fiert. Era foarte dificil pentru oameni ca Arturo si Camilla in anii 30, spune ea. El viseaza la o californianca blonda, cu ochii albastri, iar tot ceea ce isi doreste ea este sa se casatoreasca cu un american bogat, asa incat copiii ei sa aiba oportunitatile pe care nu le-a avut ea. Arturo si Camilla nu se potrivesc in aceste vise idilice, dar cand se intalnesc, atractia pe care o simt unul fata de celalalt scapa de sub control. Salma cu adevarat o insufleteste pe Camilla. Are acelasi spirit viu ca si personajul., spune Towne. Regizorul a remarcat faptul ca relatia de pe ecran dintre cele doua staruri s-a reflectat in relatia lor dincolo de ecran. Salma si Colin au ajuns sa se cunoasca foarte bine; au lucrat la ceva care a insemnat mult pentru amandoi. Asa s-a nascut o adevarata prietenie: ii vedeam adeseori cum se plimbau impreuna, tinandu-se de mana si discutand despre film sau despre urmatoarea secventa. In distributia filmului ii mai include si pe Donald Sutherland, in rolul vecinului lui Bandini, Hellfrick; Dame Eileen Atkins in rolul proprietaresei, doamna Hargraves; Idina Menzel, venita de pe Broadway, (castigatoare a premiuluiTony pentru filmul Wicked) in rolulVera Rifkin si Justin Kirk (Angels in America). Towne spune ca daruirea cu care a lucrat Menzel a fost reprezentativa pentru hotararea actorilor implicati in acest film. Idina era prinsa intr-un spectacol de succes de pe Broadway si s-a luptat foarte mult pentru a i se ingadui o pauza pentru acest film. A ajuns in ultimul moment si a zburat pana in Africa de Sud imediat. A facut sacrificii pentru a juca in acest film – toata lumea a facut sacrificii. S-au dedicat cu totii filmului. Towne este, probabil, singurul care putea transpune filmul Ask the Dust pe ecran. Este un love story situat intr-un anumit moment si un anumit loc. Ask the Dust putea fi povestit numai de catre cineast care, in urma cercetarilor sale pentru multe filme amplasate in Los Angeles, a devenit expert in istoria acestui oras. Am vazut povestea ca pe un fel de La rascruce de drumuri in Bunker Hill, spune Towne. In felul sau, este o poveste la fel de veche precum Romeo si Julieta; se termina, la fel ca marile povesti de dragoste, in mod tragic. Simtim ca dragostea este atat de puternica incat va dainui dincolo de cei care o nutresc. Ne face sa credem ca exista asa ceva- de aceea povestile de dragoste ii emotioneaza pe oameni si de aceea mergem sa le vedem. Povestile romantate sunt amuzante, dar povestile de dragoste ne dau speranta. Robert Towne are cunostinte enciclopedice despre istoria Americii, in particular despre istoria orasului Los Angeles, de la origini pana in zilele noastre, spune Farrell. O stie din carti, dar o stie si pe viu, pentru ca a trait-o. Wagner insista asupra faptului ca vastele cunostinte ale lui Towne despre oras au fost esentiale. El a cercetat complet si atent orasul Los Angeles in aceasta epoca, spune ea. Poate sa-ti spuna unde este fiecare cladire si cum arata, cum este sa stai pe Bunker Hill si sa vezi tot orasul de acolo. Dar Robert acorda atentie si micilor detalii ale vietii din acea epoca. El absoarbe bogatia culturala specifica a orasului Los Angeles. Wagner observa de asemenea faptul ca Towne prezinta oamenii din perioada crizei economice, atat barbatii, cat si femeile hotarati sa arate cat se poate de bine. Un barbat care probabil ca ramasese fara un ban in buzunar isi punea cel mai frumos costum si isi facea freza. O chelnerita se imbraca cu o uniforma alba, apretata, chiar daca avea o pereche de pantofi uzati. Trebuia sa aiba o coafura impecabila. Toata lumea lupta impotriva conceptului de criza – nu doar criza economica, ci si criza culturala sau criza de identitate. DESPRE JOHN FANTE… SI ARTURO BANDINI Ask the Dusta fost scris de John Fante. Desi autorul nu s-a bucurat de recunoasterea contributiei sale la literatura americana in timpul vietii, astazi el este unul dintre cei mai apreciati romancieri americani ai secolului XX. Fante s-a nascut in anul 1909 in Colorado, fiind fiul unui zidar italian emigrant. Dupa o copilarie petrecuta in saracie si prejudecati anti-italiene, Fante si-a dezvoltat abilitatile ca scriitor si a inceput sa scrie. In 1929, s-a mutat in California si a inceput sa scrie povestiri pentru revista The American Mercury, a lui H.L. Mencken. In anul 1936 l-a creat pe Arturo Bandini, un personaj care a devenit alter ego-ul sau in patru romane care cuprind saga propriei vieti a autorului. Primul sau roman, Wait Until Spring, Bandini, a fost publicat in 1938 (si transpus cinematografic in 1989); continuand saga in romanele Ask the Dust, Dreams from Bunker Hill si The Road to Los Angeles (publicat postum), Fante si-a depanat povestea vietii prin intermediul unui personaj care este si sclipitor si impulsiv, si tanar si matur, si generos si meschin. Povestea urmareste trecerea la maturitate a scriitorului, acceptarea mostenirii clasei muncitoare, formarea individualitatii sale artistice si compromisurile pe care le face atunci cand penduland intre fundamentul sau italiano-american si dorinta sa de asimilare. Multi scriitori se identifica cu personajele lor, dar tatal meu practic isi inregistra experientele zi de zi, cand a venit pentru prima data la Los Angeles, remarca Vicky Fante Cohen, fiica regretatului autor. Ca si Bandini, el avea o personalitate puternica si un ego sanatos. Trebuia sa ai incredere in tine insuti in perioada crizei economice, mai ales daca vroiai sa fii scriitor. De fapt, cred ca pornirea de neclintit a tatalui meu este nu numai forta din spatele romanelor sale, dar si motivul succesului sau, intr-un final. Fratele mai mic al lui Cohen, Jim Fante, isi aminteste ca tatal lui ii explica cat de mult se apropie viata lui de viata lui Bandini. Cand eram mic, tata a hotarat sa-mi arate unde locuise si unde isi facea cumparaturile, asa ca am mers cu masina la 50 de kilometri de la Point Dume pana la Bunker Hill, in centrul orasului Los Angeles., isi aminteste Fante. Ne-am plimbat prin cartier, mi-a aratat Hotelul Alta Loma, unde locuise si care a devenit locatie in filmul Ask the Dust. Am vazut piata Grand Central, de unde isi cumpara fructele cu care a supravietuit. A fost fascinant sa-l vad pe Bandini in film cum manca portocalele foarte coapte, pentru ca asta isi putea permite. Era exact asa cum isi descria tata viata atunci cand a venit pentru prima data la Los Angeles. Cred ca sufletul framantat al tatalui meu este bine reprezentat de versiunea cinematografica a lui Towne, spune Dan Fante, el insusi autor a trei romane: Chump Change, Mooch si Spitting Off Tall Buildings.Era un roman briliant al anilor 30 si a fixat un standard pentru cartile despre Los Angeles. Din nefericire, tatal meu a murit aproape necunoscut si sper doar ca acest film sa atraga oamenii in librarii pentru a descoperi pasiunea cu care a scris si sa-i aduca recunoasterea pe care el o merita. Cartea lui Fante nu s-a gasit timp de decenii pana cand Charle Bukowsky a gasit Ask the Dust pe rafturile Bibliotecii publice din Los Angele. In 1980, Bukowsky i-a solicitat editorului, Black Sparrow Press, sa retipareasca romanul, ca o conditie a publicarii altor lucrari ale lui Bukowsky; acesta a realizat prefata care a dus la o redescoperire si reapreciere a operei lui Fante. Trebuia sa te intorci la scriitorii din perioada pre-revolutionara din Rusia pentru a gasi jocurile de noroc, pasiunea... aici, in sfarsit, era cineva care nu se temea de emotii, scria Bukowsky in 1980. Am citit un pic. Apoi, ca un om care gasise aur intr-un oras mizerabil, am dus cartea pe masa...Era o poveste despre norocul extraordinar si soarta teribila, despre curajul rar si firesc..., scrisa din tot sufletul. In anul 2001, Gentlemens Quarterly scria ca Fante este una dintre placerile retro ale orasului Los Angeles... [Fante] a facut pentru Los Angeles in anii 30 ceea ce a facut Joseph Mitchell pentru Manhattan si John Cheever pentru Westchester County. Am incercat sa spun povestea lui John, pe baza cartii si pe baza a ceea ce stiam despre el si despre viata lui, asa cum l-am cunoscut si asa cum l-am iubit, spune Towne. Fante era Bandini: imposibil si incapatanat. John a avut o relatie extraconjugala, spune Towne. O chema Maria; avea numele ei tatuat pe umar. Acest lucru o scotea din minti pe Joyce, sotia lui. Aceasta absolvise Universitatea Stanford si era o poetesa foarte buna. Ea a fost editorul cartii, raspunzatoare de opera lui John. A fost atat de buna cu scenariul si spunea ca John l-ar fi adorat. Wagner spune ca filmul este o adaptare adevarata – una care difera de ceea ce s-a publicat, dar ramane fidela spiritului romanului. In plus, adaptarea este rezultatul relatiei speciale a lui Towne cu autorul. Robert a fost singura persoana care a putut scrie scenariul si realiza adaptarea dupa carte, spune Wagner. El are o relatie reala cu Fante. Chiar daca in partea a treia povestea este plasata in alta parte, este un loc cu care familia a fost intrutotul de acord. DRAGOSTEA CU PROBLEME CA METAFORA PENTRU RELATIILE RASIALE Towne arata ca relatia dintre Arturo si Camilla, asa cum a fost ea prezentata in scris de Fante, reprezinta relatia dintre cei de origine anglo-saxona si mexicanii din Los Angeles. Bandini devine obsedat de Camilla, iar apoi nu poate pune de acord aceasta obsesie cu propriile sale prejudecati. Aici intervine conflictul acestei povesti. Acesti oameni vor ceva de la viata intr-un anumit moment, cand promisiunile – in America in general si in Los Angeles in particular – credeau ei ca se vor implini., spune regizorul. Desi este imposibil sa facem o istorie completa a acestui subiect complex in doar cateva paragrafe, este necesar sa clarificam relatia care se afla in spatele acestor lucruri. La inceputul secolului XX a existat un aflux de mexicani in California, aflati in cautarea unei vieti mai bune. Pana in 1930, unul din sase rezidenti din Los Angeles avea ceva origine mexicana: 200.000 dintr-un total de populatie de 1.2 milioane de locuitori. In 1930, statul a inceput sa deporteze mii de oameni in Mexic. Cam 500000 de persoane au fost deportate din California in anii 30, iar populatia nu a mai crescut pana in anii 40.Ziarele din acea vreme ii descriau pe tinerii mexicano-americani ca fiind niste gangsteri necivilizati. In 1942, 12 mexicano-americani au fost acuzati de crima din Sleepy Lagoon – in ciuda faptului ca nu existau dovezi privind vinovatia lor si a suspiciunilor ca barbatul decedat nici macar nu fusese ucis. (Mai tarziu, un judecator federal a anulat acuzatia.) In 1943, tensiunile care se creasera de-a lungul deceniilor au izbucnit atunci cand in oras s-au produs cele mai teribile revolte, cu caracter rasial, din istoria lui: Revoltele costumelor Zoot, unde s-a produs coliziuni intre soldatii Statelor Unite stationati la Los Angeles si tinerii din acea zona. Sute de mexicani batuti mar au fost arestati pentru tulburarea pacii; multi au murit in inchisori, neprimind ingrijire medicala pentru ranile pe care le aveau, iar mult mai multi au fost condamnati pentru infractiuni pe care nu le-au comis. Doar noua marinari ai Statelor Unite au fost arestati, dintre care opt au fost eliberati fara a fi acuzati. Tensiunile au continuat pe parcursul secolului si nu s-au calmat pana in anii 90, cand au fost alesi reprezentantii primului guvern latin al orasului. DESPRE PRODUCTIE Pentru acest proiect – implinirea unui vis mai de demult – Robert Towne si-a format o echipa cu unii dintre cei mai straluciti profesionisti din industria filmului: Caleb Deschanel, director de imagine, nominalizat de cinci ori la Premiul Academiei, editorul Robert K. Lambert, castigator de premii, designer-ul de productie Dennis Gassner, castigator al Premiului Oscar, designer-ul de costume Albert Wolsky, de doua ori castigator al Premiului Oscar. Fiecare membru al echipei a impartasit daruirea lui Robert pentru a asigura imaginea si stilul prevazute pentru acest film, spune Wagner. Pentru Robert, nu a fost de loc usor; este ceva foarte autentic in acest film, dar in acelasi timp, el vroia sa fie ceva frumos si romantic. Problema a fost cu locatiile din Los Angeles care au disparut de mult, asa ca echipa a recreat orasul din timpul crizei economice sub soarele insorit din Africa de Sud. Partea cu Bunker Hill din Los Angeles – o locatie importanta pentru film si un personaj incredibil in film – nu mai exista., consemneaza producatorul Don Granger. De fapt, arhitectura acelei perioade nu mai exista in maniera de care aveam noi nevoie; stiam ca va trebui sa o construim in decor. Africa de Sud ne-a oferit posibilitatea de a face o reconstituire uriasa intr-o zona unde nu trebuia sa ne facem griji ca deranjam ceva. Granger a fost fericit sa vada cum reconstituirea prindea viata. A fost uluitor sa vad inca o data reconstruit funicularul,Angels Flight, care ii ducea pe oameni pe Bunker Hill. Aceasta este cinematografia – ne putem aminti cum era lucrurile inainte si putem aduce inapoi lucruri care s-au uitat sau s-au pierdut. Noi in mod categoric nu am fi gasit nicaieri in California decorul pentru Main Street, care era a treia strada din centru orasului Los Angeles., spune Gassner, care a consultat fotografii vechi din acea perioada pentru a se inspira. Pentru ca erau mereu cladiri moderne in fundal, am decis sa construim noi Main Street de la zero pe terenul de fotbal al unui liceu din Cape Town. Rezultatul final a fost in fapt mai realist pe ecran. Pentru ca actiunea filmului Ask the Dust se petrece intr-un anumit timp si loc, optiunile lui Gassner pentru arhitectura cladirilor au trebuit sa fie facute in conformitate. Arhitectura pe care am conceput-o noi este o combinatie de arhitectura victoriana si arhitectura contemporana., isi aminteste Gassner. Los Angeles era in declin in anii 30, iar noi am vrut sa aratam unicitatea acelei perioade. Cat priveste scena in care orasul de pe Long Beach este zgaltait de un cutremur – un eveniment care s-a petrecut in realitate in 10 martie 1933, cu o intensitate de 6,5 pe scara Richter si 120 de victime – Towne a ales un orasel de langa Cape Town. Gassner a recreat faleza care merge de-a lungul unui parc de distractii faimos odinioara... dar responsibilitatea pentru parcul de distractii a revenit altui departament. De fapt, nu exista nici o structura fizica reala, nu e nici un parc de distractii in spatele lui Colin, atunci cand el simtecum se onduleaza faleza sub picioarele lui, spune Gassner. Aceea era o pictura. Ceea ce a trebuit sa distruga cei de la departamentul de efecte speciale a fost o alee de lemn, pe care am construit-o noi si care ducea pana la Atlantic. Directorul de imagine, Caleb Deschanel, a lucrat cu Towne pentru a creea o imagine a filmului care sa transpuna publicul in anii 30. Am ales tonuri calde, compatibile cu acea epoca si cu clima din California., isi aminteste Deschanel- De fapt, floarea rosie a Camilliei ofera cea mai stralucitoare culoare din film. Ca in orice film de epoca, am incercat sa captam spiritul timpului, dar probabil cel mai important lucru a fost lumina soarelui. Deschanel explica faptul ca lumina aceea din Karoo, o regiune desertica, la circa 5 mile nord de Cape Towne, era uluitor de asemanatoare cu cea din Los Angeles. De fapt, singura provocare adevarata pe care au avut-o cu lumina a fost data de diferenta de miscare a soarelui pe cer, in acea parte a lumii. Soarele rasare in est ca peste tot, dar in Africa de Sud se deplaseaza spre nord, nu spre sud, inainte de a apune in vest., arata Deschanel. Noi am rezolvat problema pur si simplu miscand decorul astfel incat sa stea indreptat spre nord, pentru a lasa lumina soarelui sa intre in apartamentul lui Bandini toata ziua. De fapt, soarele aproape ca este un personaj in film; am vrut sa para ca el este prezent intotdeauna. Ii reaminteste in mod constant lui Bandini ca desi se afla in ceea ce pare a fi paradisul, el inca se lupta. Designer-ul de costume Albert Wolsky a lucrat cu Deschanel si Gassner, alegand culori sterse si pastelate pentru costume. Aparitia curentului modei este un fenomen recent, observa Wolsky. La vremea aceea, oamenii aveau trei – patru tinute bune, care de obicei ii defineau. Spre exemplu, uniforma de chelnerita a Camillei si huaraches-ul ei ponosit ii defineau postura in lume. In ceea ce il priveste pe Bandini, chiar daca lui ii placeau hainele, isi putea permite doar un costum scump, pe care il purta intotdeauna pentru a infatisa succesul. Nimeni nu avea bani in anii 30, asa ca nu era ceva neobisnuit pentru oameni sa poarte aceleasi haine toata saptamana. Wolsky adauga faptul ca a fost surprins cat de bine ii vin lui Colin Farrel hainele din acea perioada. Cand l-am intalnit prima data, avea parul lung si purta niste blugi jalnici. Dupa ce i-au aranjat parul si l-au machiat si si-a pus costumul pe care i l-am facut eu, s-a transformat intr-un tanar din anii 30. Fara nici o exagerare, am fost binecuvantat cu cea mai buna echipa de productie si cea mai buna distributie., spune Towne. Toti au citit scenariul si le-a placut; si-au dat seama ce simt si mi s-au alaturat. Toti au facut-o din acelasi motiv pe care l-am avut si eu – de dragul de a face filmul.