Sinopsis Kinsey

Pe 5 ianuarie 1948, cultura americana a fost schimbata in mod irevocabil. Aceasta este ziua in care a fost publicat studiul lui Alfred Kinsey Sexual Behavior in the Human Male, de catre prestigiosul editor medical W.B. Saunders – si, intr-un fel, aceasta este ziua in care America a inceput sa vorbeasca despre sex. Cartea a fost nu numai un bestseller si o senzatie la nivel mediatic, ci si scanteia care mai tarziu va aprinde focul revolutiei sexuale din 1960, care va sta la baza tolerantei sexuale din ce in ce mai accentuate care marcheaza deceniile urmatoare. In acea perioada, Kinsey a fost supranumit Freud al Americii, si comparat cu alti pionieri ai siintei, precum Galileo sau Darwin. Inainte de cartea lui Kinsey, unul dintre cele mai importante aspecte ale vietii umane era insuficient studiat de cercetatori. De ce, s-a intrebat el, oamenii sunt ignoranti si tacuti in legatura cu un aspect atat de important al existentei noastre? Motivat de o curiozitate iesita din comun, ca si de o nevoie emotionala pe care a constientizat-o din plin, Kinsey a marcat o noua etapa in cercetarea umana. Dupa publicarea cartii lui Kinsey, intreaga natiune s-a trezit la viata. Cu toate acestea, in zilele noastre, intrebarile pe care si le-a pus Kinsey- legate de felul in care incercam sa stabilim o legatura intima, dar mai ales care este motivul din spatele acestei actiuni- sunt la fel de controversate, de convingatoare si de relevante ca intotdeauna. Acesta este motivul pentru care regizorul si scenaristul Bill Condon a acceptat provocarea lansata de producatoarea Gail Mutrux, care se afla in cautarea cineastului potrivit pentru a ecraniza viata si perioada lui Alfred C. Kinsey. Kinsey a schimbat felul in care America gandea despre sex, ca si felul in care vorbim despre acest subiect, dar cu toate acestea a fost dat uitarii, explica Condon. In spatele tuturor descoperirilor si a controverselor, a existat o idee de baza care nu cred ca a fost receptata asa cum trebuie. Dupa ce si-a petrecut 20 de ani colectionand viespi, Kinsey a a descoperit ca niciuna dintre aceste mici creaturi nu seamana cu cealalta. A folosit acest concept biologic al variatiei individuale si l-a aplicat sexualitatii umane. Kinsey a fost primul care a afirmat unicitatea comportamentului sexual al fiecarei perosnae, concluzionand ca termenul "normal" nu este relevant atunci cand ne referim la sexualitatea umana. Nu exista decat "comun" sau"rar". Aceasta este o notiune extrem de importanta si in zilele noastre". Cu cat Condon citea mai mult despre Kinsey, cu atat isi dadea mai bine seama ca nevoia resimtita de acesta de a explora sexualitatea intr-un context strict stiintific avea o dimensiune extrem de personala. Condon a fost frapat in mod special de legatura intextricabila dintre aceste doua aspecte ale psihologiei lui Kinsey. Unul dintre pericolele cu care te confrunti atunci cand faci un film biografic este legat de tendinta dramei personale de a coplesi realizarile personajului, observa Condon. Accentul pus pe crizele si luptele personale poate diminua importanta factorilor pentru care subiectul a ajuns la bun inceput in atentia publicului. Ceea ce m-a atras la Alfred Kinsey a fost legatura stransa dintre viata sa personala si proiectele stiintifice. Ca si pentru James Whale, personajul din filmul precedent al lui Condon, Gods and Monsters, viata si munca se confunda in cazul lui Kinsey. In vremurile sale, Kinsey a fost o figura extrem de controversata, si a ramas asa pana in zilele noastre. Dar cineastii s-au decis ca singura modalitate de a aborda subiectul este dintr-un unghi similar celui al lui Kinsey: sincer si deschis, curios si lipsit de prejudecati. « Mi-am dat seama ca acest film iti testeaza intr-un fel ideile pe care le ai despre sexualitate", spune Condon. Kinsey a fost un om extrem de complex, avand probleme psihice care sfidau orice tratament. Am simtit ca este nevoie sa prezint toate aceste aspecte, lasand astfel oamenii sa-si formeze propriile pareri." Condon a petrecut peste sase luni cercetand, citind vechi marturisiri, scrierile lui Kinsey, materiale contemporane care tratau subiectul si nu mai putin de patru biografii, in mod special celebra carte a lui Jonathan Gathorne-Hardy, Sex The Measure of All Things: A Life of Alfred C. Kinsey. Dupa cum explica Condon, exista versiunea oficiala a vietii lui Kinsey, care este mai putin interesanta, si mai este si fascinanta poveste personala pe care Jonathan a reusit s-o dezvaluie. Condon a mai calatorit si la Institutul Kinsey din Indiana unde i-a intervievat pe cativa dintre cei care l-au cunoscut pe Kinsey si au lucrat cu el. Unul dintre cei cu care am vorbit era un om pe nume Clarence Tripp, care s-a implicat in proiectul lui Kinsey atunci cand a fost publicat volumul legat de comportamentul masculine, observa Condon. Tripp a fost unul dintre cei doi fotografi principali pe care Kinsey i-a folosit pentru partea filmata a cercetarii sale. A fost unul dintre protejatii lui Kinsey si mai tarziu a devenit, la randul sau, un autor renumit. A fost deschis la toate intrebarile, si mi-a furnizat numeroase povestiri interesante". Doi dintre cercetatorii cu care a lucrat Kinsey, Clyde Martin (interpretat de Peter Sarsgaard) si Paul Gebhard (interpretat de Chris ODonnell), sunt inca in viata."Gebhard are peste 80 de ani, dar este perfect lucid", spune Condon. Este un tip remarcabil. A trebuit sa-i pun intrebari delicate, cum ar fi cele legate de sexul liber practicat de membrii echipei, cum se petrecea totul, care era specificul – si a fost extrem de nonsalant, de parca mi-ar fi povestit ce a mancat la pranz. Sotia lui Kinsey, Clara (Mac), a murit in 1982, dar Condon a avut ocazia de a se intalni cu doua dintre nepoatele acesteia. "Seamana atat de mult cu ea", observa el, "incat multumita lor mi-am dat seama foarte bine cum era ea in realitate. Ea traieste in continuare prin povestile lor". Atunci cand Condon a inceput sa scrie scenariul, a folosit toate faptele si amintirile pe care l-ea putut aduna si a incercat sa le imbine astfel incat sa obtina un tot unitar din toate aceste fragmente disparate. In mod special, a dorit sa evite banalele conventii sentimentale des intalnite in biografii, dorind sa creeze ceva mai dnamic. Exact asa cum Kinsey isi descrie faimoasele tehnici de intervievare, definindu-le drept "prisme" prin care evidentiaza trecutul unei persoane, Condon si-a dorit ca filmul sau sa fie si el un fel de prisma, care sa reflecte fatetele multiple ale unui om, ca si atitudinile sexuale schimbatoare ale unei societati in ansamblul sau. "Pentru mine, unul dintre cele mai remarcabile lucruri legate de Kinsey este geniul sau, care-i permite sa-i faca pe oameni sa puna pe tava unele dintre cele mai intime aspecte ale vietii lor, explica Condon. "Asa ca m-am gandit ca ar fi interesant daca as folosi aceasta tehnica de intervievare pentru a analiza biografia lui Kinsey". Pentru Condon, KINSEY a devenit in cele din urma ceea ce el numeste « un film care abunda in monologuri. De fapt, aceasta a fost marea sa realizare- i-a asezat pe oameni fata in fata si i-a facut sa vorbeasca". Atunci cand Condon a terminat prima varianta a scenariului, producatoarea Gail Mutrux a fost incantata de felul in care el a putut sa dizolve o viata complexa intr-o experienta compacta, care reuseste sa te binedispuna. Mutrux a lucrat mai inainte la filme celebre, deasmenea bazate pe biografii, precum QUIZ SHOW si DONNIE BRASCO, astfel incat intelegea prea bine tipul de abordare nunatata necesar pentru a transforma vieti adevarate in variante cinematografice. Mi-a placut faptul ca scenariul lui Bill prezinta un om atat de important pentru cultura americana, intr-o maniera extrem de accesibila tuturor, comenteaza ea. "Un alt aspect minunat si cu adevarat rar tine de faptul ca povestea nu emite nici o judecata finala despre Kinsey sau opera sa, ci se multumeste sa-i prezinte viata, si tot ce se petrecea in peajma sa, lasand publicul in voia propriilor sentimente legate de acest om si de impactul sau aspura lumii".