Libertinul

(2004)

The Libertine

Premiera RO

10 Martie 2006

Premiera SUA

10 Martie 2006

Regia

Laurence Dunmore

Cu

Johnny Depp, Samantha Morton, John Malkovich

Gen

Dramă

Durata

130 minute

Rating

I.M.-18 - Interzis Minorilor

Sinopsis Libertinul

FACETI CUNOSTINTA CU CONTELE:ORIGINILE FILMULUI THE LIBERTINE "Era cel mai spiritual dintre oameni – o asemenea arta ii ghida esecurile, incat era imposibil sa nu-l iubesti pentru defectele sale -- Nathaniel Lee, despre cel de-al doilea conte de Rochester Traindu-si viata la limita, petrecand de parca fiecare zi ar fi ultima, mereu dornic sa impinga la extrem comportametul salbatic, stilul de viaa fascinant al lui John Wilmot, figura lui de erou negativ, care face referire intr-un fek la perioada contemporana, aminteste de celebritatile moderne- Jimi Hendrix, Lenny Bruce sau poate John Belushi. Dar cu toate acestea Wilmot a trait in secolul XVII. Intr-o perioada a monarhiei absolute, a manierelor sociale stricte, el a dovedit o lipsa de consideratie pentru standardele sociale care l-a transformat intr-un adevarat symbol al poftei de viata. Interpretat de Johnny Depp, laureat al mai multor premii, Wilmot este un personaj unic. John Wilmot s-a nascut in 1647, ca fiu al primului conte de Rochester, intr-o Anglie marcata de tranzitia de la Evul Mediu catre decadenta timpurilor moderne. Avand o inteligenta stralucita, Rochester a studiat la Oxford de la varsta de 12 ani, aici incepand viata sa de desfrau. Dupa ce si-a demonstrat vitejia intr-o lupta maritima impotriva olandezilor, si-a intarit reputatia ca una dintre cele mai controversate figuri ale Europei – un blasfemiator stralucit, dar in acelasi timp periculos. Chiar daca poemele sale cu continut sexual explicit si piesele satirice i-au socat pe criticii vremii, el s-a consacrat cu rapiditate ca una dintre cele mai proeminente figuri literare, admirat mai tarziu de Defoe, citat de Tennyson, sursa de inspiratie pentru Voltaire. Faima sa a sporit atunci cand s-a alaturat curtii lui Carol al II-lea, monarhul charismatic celebru pentru toleranta sa, dragostea pentru viata si arta. Cu toate acestea, nici macar un rege atat de intelegator nu stia cum sa se poarte cu acest geniu salbatic. Chiar daca tinea mult la Rochester, regele era mereu pus pe jar de piesele satirice si de farsele rautacioase, ca sa nu mai vorbim de numeroasele escapade sexuale si de libertatile neinfranate, care-i permiteau sa-l batjocoreasca chiar si pe domnitor. Rochester era celebru pentru aventurile sale indraznete, printre care se numara rapirea viitoarei sale sotii, adolescenta Elizabeth Malet. Chiar daca a fost inchis in sumbrul Turn al Londrei pentru infractiunile sale, tanarul a solicitat mila Regelui si a fost in scurt timp eliberat. Mai mult, tanara sa victima a acceptat sa-i devina sotie. Chiar si in atmosfera desfranata de la curta lui Carol II, Rochester facea figura aparte. Dar cu toate acestea, pretul final pe care Rochester l-a platit pentru libertatea sa a echivalat cu distrugerea lui ca individ. La apogeul celebritatii, cel de-al doilea conte de Rochester a inceput o serie de escapade care l-au transformat intr-un alcoolic plin de regrete. In timpul acestei perioade se concentreaza nu asupra propriei vieti, ci asupra efortului de a o transforma pe Elizabeth Barry in cea mai mare actrita a scenei londoneze. A murit la varsta de 33 de ani, dar nu inainte de a trece printr-o epifanie de ultim moment, care-l va mantui intr-un fel de viata desfranata de pana atunci. Piesa lui George Etherege, The Man of Mode, a avut premiera in 1676, eroul sau principal, Dorimant, il avea drept model pe unul dintre prietenii lui Etherege, cel de-a doilea conte de Rochester. Cateva sute de ani mai tarziu, Rochester a renascut, de data aceasta fiind sursa de inspiratie pentru o piesa extrem de apreciata de public, scrisa de Stephen Jeffreys, care a dovedit legatura dintre geniu si decadenta, libertate si pericol, dar si intre dorinta si iubire. Unul dintre cele mai mari succese ale scenei londoneze, aceasta versiune dramatica a filmului The Libertine a fost prezentata publicului american din Chicago, pe scena celebrului teatru Steppenwolf, binecunostul actor John Malkovich interpretand rolul principal. Fascinat de acest personaj, Malkovich i-a propus lui Jeffreys sa se ocupe de ecranizarea piesei. Jeffreys isi aminteste: la jumatatea productiei, Malkovich a venit la mine si mi-a propus sa facem un film. N-ai cum sa refuzi asa ceva. Ciudat, Jeffreys a inceput sa fie fascinat de figura celui de-al doilea conte de Rochester in timp ce se afla pe scaunul dentistului. Medicul meu, marele Gerald Lightman, mi-a spus ca fiica lui tocmai implinise 13 ani si ca erau anumite carti in biblioteca sa pe care nu vroia ca ea sa le citeasca, asa ca vroia sa le imparta pacientilor, explica scriitorul. S-a hotarat ca eu voi primiSodoma si Chintesenta Desfaului, scrisa de contele de Rochester. Se pare ca am reusit sa iau o gramada de diplome de la universitatile britanice fara a fi auzit mare lucru despre contele de Rochester, dar atunci cand am citit cartea mi-am dat seama imediat de ce Gerald nu vroia ca fiica sa sa o citeasca. Era cea mai scarboasa piesa pe care am citit-o vreodata, si credeti-ma ca am citit destule la viata mea. Dorind sa afle ce fel de persoana a fost acest conte – si cum de a devenit unul dintre cei mai neinfricati aparatori ai libertatii din Marea Britanie – Jeffreys s-a dedicat cerctarilor istorice, care n-au facut decat sa-i sporeasca interesul pentru un personaj care parea extrem de actual, de contemporan, chiar si invaluit de atmosfera secolului XVII. Rochester a refuzat sa asculte, sa se supuna legilor timpurilor in care traia, spune Jeffreys. Mi s-a parut fascinanta aceasta dorinta a sa de a-si urma propriul drum, si de asemenea m-a intrigat faptul ca era unul dintre acei oameni care duc o viata tumultuoasa, si care sfarsesc prin a se auto-distruge. Povestea sa este despre latura intunecata a personalitatii umane, intr-o perioada a luminilor. La solicitarea lui Malkovich, Jeffreys a revazut materialul, de data aceasta pentru a condensa aventura, povestea de dragoste si ruina finala care au caracterizat ultimii ani ai lui Rochester intr-o pelicula cinematografica. Atunci cand regizorul Laurence Dunmore, un celebru regizor de spoturi comerciale dornic sa debuteze in cinematografie, a dat peste o varianta a scenariului lui The Libertine, si el a fost fascinat de personajul lui Rochester. Am vazut The Libertine ca pe o viziune pasionanta asupra vietii unui om, asupra iubirilor sale si a geniului sau de exceptie – o abordare speciala a darului sau neobosit de a-si trada talentul prin intermediul actiunilor, explica Dunmore. Oricat de mult i-ar fi iubit pe cei din jur, Rochester pare incapabil de a se opri din distrugerea vietii celor apropiati siesi. El continua: asemenea multor altor vieti fascinante, care s-au sfarsit prea repede, existenta sa a fost plina de fapte incredibile. Povestea sa nu este una despre disperare, ci mai degraba un amalgam de emotii, idei si intrebari provocatoare. Dunmore si Jeffreys au petrecut un an intreg lucrand impreuna la adaptare, pentru a spori astfel potentialul cinematografic al povestii.Stephen este un scriitor genial, descrie Dunmore colaborarea lor. Am trecut printr-un intreg proces impreuna, ceea ce pe mine m-a facut sa ma simt implinit – si am sfarsit prin a avea un scenariu fantastic, despre care am stiut ca va fi un film viabil. Felul in care a fost scris este extrem de inteligent, dar in acelasi timp amuzant. Jeffreys a fost si el incantat de colaborarea cu Dunmore. El rezuma faptele: Laurence are un simt incredibil al cinematografiei, are un fel aparte de a vedea anumite aspecte ale filmului, care m-a influentat foarte mult in felul in care am spus povestea acestui om fascinant, care a sfarsit prin a se autodistruge. REGI SI TICALOSI: DISTRIBUTIA FILMULUI Atat de putenirc era prins in mrejele pacatului, incat la moartea sa a devenit un martir al raului --Robert Parsons, O predica la inmormantarea contelui de Rochester, 1680 Pentru a-l intepreta pe acest rebel al perioadei Restauratiei, care face publicul sa-l iubeasca in ciuda vietii sale decadente, cineastii s-au oprit asupra unui actor consacrat: Johnny Depp. Carismaticul actor, cunoscut pentru aportul sau special adus la unele dintre cele mai importante roluri ale cinematografiei contemporane – de la simpaticul capitan Jack din Piratiidin Caraibela creatorul lui Peter Pan din Finding Neverland si la Willy Wonka din Charlie si Fabrica de ciocolata -actorul a fost captivat deindata de sansa oferita, dupa cum o spune chiar el: din punctul de vedere al unui actor, citesti monologul de debut si esti imediat captivat. Stii inca din momentul cand citesti dialogurile superbe si acele scene uimitoare, incredibile, ca nu vei mai juca niciodata un astfel de rol. Laurence Dunmore isi aminteste: Tin minte cand m-a sunat Johnny si mi-a spus ca vrea sa joace in film. Ma mir ca n-a fost chemata politia cind toata lumea a vazut un englez ciudat cum topaie prin suburbiile Los Angeles-ului urland de bucurie. Nu mai e nevoie sa spun ca la scurt timp dupa aceasta am baut o sticla de vin pentru a sarbatori momentul. In timp ce Dunmore sarbatorea, Depp a incercat sa intre in pielea personajului: Am vrut sa aflu totul despre acest tip, sa inteleg cum de-a ajuns aici…ce a motivat aceasta nevoie pentru excese, pentru uitare de sine. Pentru ca eu cred ca n-a facut-o doar din dorinta de a se distra… Cu cat cerceta problema mai mult, cu atat s-a simtit mai inspirat de personaje. Mi s-a oferit ocazia de merge la Biblioteca Britanica si de a citi unele dintre scrisorile contelui, scrise chiar de mana sa. M-au uimit scrisorile catre mama si sotia sa, care erau extrem de sensibile. Delicate, sensibile si pline de dragoste. Ba pe-alocuri incheia cu fraze gen Fie ca Cel de Sus sa te aiba in paza sa. Si vorbim depsre un tip care era unul dintre cei mai convinsi atei ai vremurilor sale…. acest lucru m-a uimit si m-a intrigat profund. O data ce Depp a acceptat rolul lui Rochester, John Malkovich a ales sa-l interpreteze pe Carol II, un rege cu pofta de viata, bautor convins, care a devenit una dintre cel indragite si comentate figuri ale epocii sale. Cele doua personaje aveau una dintre cele complexe relatii cu putinta. Tatal lui Rochester a fost numit conte de Rochester in 1652, ca multumire pentru serviciile militare aduse lui Carol II si pentru faptul ca l-a ascuns pe rege intr-un copac si astfel i-a salvat viata. A murit in strainatate cu doi ani inainte de restaurarea monarhiei in Anglia. Malkovich spune: Carol se simtea ca un fel de tata pentru Rochester, iar tatii (sau figurile paterne) sunt adesea tentati sa ierte atunci cand de fapt n-ar trebui s-o faca. Daca cineva este extrem de talentat, poate chiar sa scape de pedeapsa pentru crima in ochii tatalui sau. O alta motivatie pentru complicata legatura dintre cei doi era atractia lor comuna pentru femei si bauturpa. Este ca si cand ai spune ca bei tot timpul, faci dragoste si totusi ajungi cumva la munca la 8.30. Era destul timp pentru a te bucura de viata, dar si pentru a te dedica ocupatiilor profesionale zilnice. Rochester n-a fost niciodata in stare sa faca toate aceste lucuri, dar Carol era un adevarat maestru. Cred ca aceasta a fost una dintre sursele neintelegerilor dintre ei. O data distribuiti Depp si Malkovich, cineastii au ales si actrita pe care s-o distribuie in rolulu lui Elizabeth Barry, voluptuoasa protejata a contelui, care devine una dintre cele mai mari actrite ale Angliei. Samantha Morton, nominalizata la Premiile Academiei, este celebra pentru rolurile sale din filmul lui Jim Sheridan, In America, Morvern Callar, si pentru filmul semnat de Woody Allen, Sweet and Lowdown. Morton a fost fascinata de scenariul filmului. M-a atras povestea de dragoste dintre Rochester si Barry, doi oameni care si-au trait viata la limita, spune actrita. Am fost fascinata de legatura dintre ei, de felul in care erau gata sa riste orice pentrui a-si satisafce dorintele. Chiar daca Morton a cercetat viata lui Barry, stia ca pentru a da viata cu adevarat personajului va trebui sa treaca dincolo de adevarul istoric, la un nivel instinctual. Am fost inspirata de anumite lucruri pe care le-am citit .si vazut despre ea si perioada Restauratiei, dar aceste fapte nu mi-au influentat prea mult felul in care am perceput-o, explica ea. Simt ca daca te bazezi prea mult pe cercetari, nu mai primesti nici un semnal din partea instinctelor. Desigur, existau anumite reguli ale etichetei pe care oamenii le urmau in acea perioada, anumite restrictii impuse de vestimentatie, si aceste fapte au avut rolul lor. Dar din punctul meu de vedere personajul lui Elizabeth s-a redus la emotii care nu sunt legate de dimensiunea temporala. Unul dintre cele mai provocatoare aspecte ale interpretarii rolului lui Elizabeth Barry a fost legat de faptul ca, la randul lui, personajul interpeteaza o serie de roluri. Nu am jucat-o doar pe Elizabeth Barry, ci si pe Elizabeth Barry interpretand-o pe Ophelia, ceea ce a fost o adevarata provocare, observa Morton. Poate ca ceea ce a atras-o cel mai mult pe Morton la acest film a fost sansa de a colabora cu Depp, protectorul si amantul lui Elizabeth. Sansa de a lucra alaturi de Johnny Depp a fost deosebita, si cred ca am dovedit ca intre noi exista o adevarata chimie, spune ea.

Detalii tehnice Libertinul

Tara

Marea Britanie

Ecran

Cinemascop (2.35:1)

Culori

Distribuit in Romania de

New Films Romania

Distribuitor international

The Weinstein Company