Sinopsis Julia

Era o vreme in care incercam sa-mi dau seama daca filmele au sau nu anumite calitati pe care nu le putem regasi in nici o alta forma de arta. Oare aceste imagini miscatoare ne ofera ceva orginal, care le confera un caracter unic? Sau este filmul doar un amestec de alte forme artistice, care le foloseste valorile? In cele din urma, mi-am dat seama ca filmul are intr-adevar o calitate care nu mai poate fi regasita la nici o alta forma artistica. Peliculele ne pot arata in prim plan o figura umana, in carne si oase: aceasta capacitate este sursa energiei lor speciale. Filmul ne poate arata cum ia nastere o emotie, sau un gand, felul in care acestea se schimba – si toate se oglindesc in expresia umana. Poti sa te marginesti in a arata schimbarile suferite de o fizionomie umana: cum iubirea se transforma in gelozie, cum un gand deabia conceput se oglindeste in privire. Doar filmele pot arata superbele transformari prin care trece viata, modificarile constante ale expresiei umane in cele mai intime momente, in momentul in care totul o ia de la inceput. O figura care arata schimbarile emotionale, si care comunica cu o alta figura, conexiunea dintre ele si mediul inconjurator, si societatea, si lumea – acesta este filmul. Toate celelate pot fi descrise in cuvinte, pot fi pictate, dansate sau cantate - dar secretele fetei aratate in prim-planuri pline de intimitate pot fi aratate doar pe micile sau marile ecrane. Si daca aceste idei sunt adevarate, asta inseamna ca energia filmului este produsa de figura care apare pe ecran. Si daca aceasta afirmatie este adevarata la randul ei, inseamna ca istoria cinematografiei este istoria figurilor umane, a expresiilor acestora. Si daca acceptam aceasta idee, intelegem ca energia si puterea unui film artistic este oferita de fata unui actor sau a unei actrite, si de fata partenerului sau/ei. Actorul este cineva cu care publicul se poate identifica, cineva care intruneste dorintele secrete, emotiile spectatorilor, cineva care, prin el insusi, stabileste o legatura intre public si conceptul regizorului, al scenaristului. Puterea carismatica a actorului sau a actritei este cea care atrage publicul si confera credibilitate adevarului narat in poveste. De aceea cred ca soarta unui film este decisa de distributie. Cine va reprezenta suferintele si bucuriile publicului, lupta sa cu sine si cu cei din jur? Vom putea vedea si intelege emotiile protagonistului in chiar momentul in care acestea se produc, ca si schimbarile prin care vor trece? Vom vedea fata ei sau a lui in prim plan in momente decisive, astfel incat sa ne putem identifica cu el sau ea si intelege ceea ce actorul exprima? Deoarece un prim–plan care arata cum se naste o emotie sau cum se schimba un gand, chiar in fata ochilor nostri, este la fel de valoros ca un diamant. In filmul Being Julia, ca in toate celelate filme ale mele, prim-planurile au fost cele care ne-au atras cel mai mult atentia: am vrut sa ne concentram pe fetele actorilor. In aceasta poveste, in care toti vor sa fie la nivelul asteptarilor celorlalti, si in care se adopta un anumit tip de comportament, mai degraba formal, am incercat sa gasim un mod de a vedea dincolo de masti. Povestea se desfasoara printre masti imaginare si oglinzi din viata reala. Mastile sunt acolo pentru eventualele revelatii, iar oglinzile ne servesc pentru a ne confrunta cu noi insine. Si aceasta este o lupta. Lupta are loc in noi insine. Iar campul de bataie este figura fiecarui actor. O combinatie fascinanta de comedie rautacioasa si drama inteligenta, Being Julia spune povestea unei mari actrite care se afla intr-un moment de rascruce al existentei sale, si care trebuie sa-si constientizeze rolul, atat pe scena cat si in afara acesteia. In Londra anilor `40, frumoasa si seducatoarea Julia Lambert (Annette Bening) se afla in culmea frumusetii fizice si a succesului profesional. Dar cariera sa dramatica plina de impliniri si casnicia cu aratosul impresar Michael Gosselyn (Jeremy Irons) au devenit terne si plictisitoare. Isi doreste noutate, emotii, scantei. Intra in scena Tom Fennell (Shaun Evans), un tanar care pretinde ca este cel mai mare admirator al Juliei. Atrasa irezistbil de pasiunea baiatului, ea hotaraste ca dragostea este cel mai bun antidot pentru criza varstei de mijloc, si se arunca intr-o legatura plina de neprevazut. Viata ei devine atragatoare si imprevizibila, pana cand amantul Juliei incearca sa o transforme intr-o sursa de venit. Adunandu-si fortele redutabile, Julia pune la cale o razbunare stralucita, care o aduce exact acolo unde-i este locul, in mijlocul scenei si in lumina reflectoarelor. Istvan Szabo, care in afara de MEPHISTO a mai regizat SUNSHINE, MEETING VENUS si COLONEL REDL, vede BEING JULIA ca fiind o poveste universala – cu teme profund umane – si stabileste o legatura intre acest film si celelalte proiecte ale sale. Chiar daca nu exista nici o intriga politica, nici un complot, nici o represiune istorica, observa el, subiectul este asemanator celor din alte filme ale mele. Este despre oameni care-si dau seama ca au nevoie de o masca deoarece societatea si intreaga lume le impune acest lucru. Li se cere sa joace un rol, unul de care poate ca nu sunt multumiti tot timpul, la care nu mai pot renunta asa usor. De fapt, din anumite puncte de vedere, povestea Juliei Lambert seamana cu cea din MEPHISTO. Inrudit cu MEPHISTO, dar folosind note distincte, Being Julia este un film amuzant, cu accente satirice pe alocuri, chiar si atunci cand ofera o viziune extrem de emotiva, de introspectiva asupra maturizarii amare a unei femei care se apropie de varsta de mijloc. Atunci cand Lantos l-a abordat pe Szabo cu scenariul sau, a sperat ca regizorul va aprecia sansa de a lucra la un proiect mai facil. Istvan a lucrat intodeauna la filme care au tratat subiecte istorice – razboaie, revolutii, comunismul, nazismul, fascismul – asa ca m-am gandit ca ar fi timupl sa ia o pauza, spune Lantos. I-am aratat ca a purtat pe umerii sai povara istoriei Europei Centrale timp indelungat, si ca si-a castigat dreptul de a se distra putin. Cineastii stiau ca distribuirea unei actrite in rolul principal va fi de o importanta cruciala in realizarea filmului. Julia Lambet este, bineinteles, sufletul peliculei. Atragatoare, inteligenta, versata, stralucitoare si posedand o combinatie unica intre putere si vulnerabilitate, ea atrage lumina reflectoarelor inca din primul moment in care paseste pe scena, si mentine atentia publicului treaza pana ce-si rosteste ultima replica. Am avut obisnuitele discutii despre distributie inca din timp ce lucram la scenariu – cine va juca acest rol extrem de complex si de savuros?, isi amintebte Lantos. Atat el, cat si Szabo, au ajuns la concluzia ca Annette Bening, nominalizata la Premiile Academiei pentru rolul sau indraznet din AMERICAN BEAUTY, era alegerea perfecta. Rolul Juliei este unul plin de provocari, deoarece scenariul accentueaza importanta talentului comic, dar si dramatic: una dintre scene poate fi amuzanta, sarcastica, in timp ce urmatoarea este foarte serioasa, plina de revelatii. Bening aduce o nota de luminozitate acestui rol, intrepretand personajul cu eleganta, arta, inteligenta si deosebit de mult umor. Faptul ca Julia se teme sa nu-si piarda farmecul ascunde o ironie, deoarece inspirata interpretare a lui Bening, perfect stapanita in fiecare scena, o face irezistibila. Iar Bening se simte ca acasa in lumea dramaturgiei londoneze din anii `30. Nu se multumeste sa poarte costumele, de fapt se transpune in ele. Bening a recunoscut de la inceput personajul si a inteles psihologia din spatele situatiei acestuia. Cred ca este o poveste despre o femeie ca toate celelalte femei, care a ajuns la un moment in viata in care trebuie sa-si re-evalueze pozitia, sa se regaseasca pe sine – si toate aceste lucruri transpar in munca ei, in relatiile cu cei din jur, observa Bening. Bening recunoaste meritele regizorului Istvan Szabo, care i-a facut pe actori sa se simta creativi, dar care in acelasi timp a stiut sa-i mentina pe calea cea buna. Istvan este extrem de dragut, si tine mult la actori, explica ea. In cinematografia moderna, majoritatea regizorilor stau intr-o alta camera cu monitoarele lor, si vad ceea ce vede si camera, asa ca actorii sunt lasati de capul lor. Dar Istvan sta langa tine, alaturi de camera, ceea ce te face sa te simti legata de el. Jeremy Irons, care il intepreteaza pe Michael, sotul Juliei, nu precupeteste nici el complimentele la adresa lui Szabo. Ca si Bening, el apreciaza dorinta regizorului de a colabora cu actorii. Te simti tot timpul in largul tau pe platou, si este grozav sa poti lucra asa deoarece iti permite sa fii relaxat ca actor, sa te lasi in voia imaginatiei. Poti sa-i sugerezi ceva iar el va spune: da, e o idee foarte buna, hai sa incercam. Iar mie imi place cel mai mult sa lucrez asa. Irons crede ca publicul este fascinat de viata interioara a actorilor, si ca-i face placere sa vada povesti care se desfasoara intr-un alt spatiu temporal. Anii treizeci sunt deja istorie, oamenii traiau cu totul altfel in acele vremuri, spune el. Viata moderna este vazuta prin contrast. Si, bineinteles, totul este foarte elegant si frumos, si nu-i nimic rau in a te uita la filme frumoase atata timp cat actiunea lor este cu adevarat interesanta. Data fiind distributia sa de exceptie, scenariul elocvent si regia plina de imaginatie, Being Julia este o productie exceptionala, dar valorile producatorilor acestei pelicule sunt si ele demne de remarcat. Splendid filmat de Lajos Koltai, pelicula marcheaza cea de-a douasprezecea colaborare a lui Szabo cu celebrul cineast care a obtinut Premiul Cinematografiei Europene pentru SUNSHINE si a fost nominalizat la Premiile Academiei pentru MALENA. Anii `30 au fost adusi la viata de designerul Luciana Arrighi, castigatoare a unui Premiu al Academiei pentru HOWARDS END (a mai fost nominalizata pentru THE REMAINS OF THE DAY si ANNA AND THE KING). Am lucrat de multe ori cu aceasta perioada. Anii `30 sunt epoca mea preferata, atat din punct de vedere arhitectural cat si artistic, spune ea. Arrighi s-a confruntat cu o provocare interesanta in Being Julia: a trebuit sa creeze atmosfera luxoasa si atragatoare a lumii teatrului, dar in acelasi timp a trebuit sa sugereze realitatea unei Anglii care traia sub amenintarea razboiului. A trebuit sa cream o lume a anilor `30 care pare iluzorie, genul de univers fantastic care sa-i atraga pe oamenii obisnuiti, care vor sa-si uite viata monotona si plina de greutati cu ajutorul Juliei si a prietenilor acesteia, explica ea. Dar de regula am folosit ziare pe care le imprastiam prin platou pentru a arata ce se intampla in lumea reala in acele vremuri. Sombolismul joaca si el un rol important in imaginea filmului. Atunci cand vorbeste despre poveste, Ronald Harwood subliniaza faptul ca Julia este in permanenta inconjurata de oglinzi deoarece este foarte preocupata de aspectul ei fizic, si vrea mereu sa vada daca mai este frumoasa si atragatoare. Dormitorul Juliei, bazat pe schitele lui Syrie Maugham, sotia lui W. Somerset Maugham si celebru decorator de interioare din anii `30, a fost un cosmar pentru orice Production Designer, isi aminteste Arrighi. Erau 60 de oglinzi in acea camera! Este un caz extrem, dar sunt oglinzi pretutindeni pentru a accentua preocuparea Juliei pentru imaginea sa, care tinde sa devina obsesiva. Si de fiecare data cand trece pe langa o oglinda, se uita la imaginea reflectata. O mare parte din Being Julia a fost filmat in Ungaria, unde echipa de productie a cautat locatii opulente, in care sa existe elemente precum lambriuri de lemn, seminee impozante si ferestre mari, camere spatioase si candelabre bogat ornamentate. Acest stil este tipic atat pentru Londra cat si pentru Budapesta. Cladiri precum Hotelul Astoria sau Moulin Rouge s-au dovedit a fi fundaluri impresionante pentru decorurile lui Arrighi. Au existat insa elemente care au trebuit importate din Anglia pentru a certifica simtul estetic britanic. Ma refer la clantele de la usi, intrerupatoarele, cutitele, furculitele – lucrurile pe care le folosim in viata de zi cu zi, detalii aparent nesemnificative, dar care sar in ochi si in cele din urma conteaza foarte mult, observa Arrighi. Spre exemplu, cearceafurile de la patul Juliei au trebuit sa fie cumparate din Anglia deoarece in Ungaria nu exista asternuturi de acest gen. Being Julia celebreaza maturizarea unei femei deosebite, actrita dovedind ca este inteligenta, capabila si rezistenta. De-a lungul calatoriei sale, povestea ei abunda in comedie si drama. Adusa la viata cu sensiblitate si inteligenta de catre Istvan Szabo, Being Julia este o explorare pertinenta a naturii umane si a artei de a interpreta un rol, parte fundamentala a relatiilor interumane.