"De mai bine de zece ani stiu ca Nicolas Philibert este un regizor interesant, si de atunci imi tot propun sa ii vad filmele, dar pana in primavara asta, pur si simplu nu s-a intamplat - cu toate ca am si acasa cateva dintre documentarele lui.
Cum anul acesta a fost o mica retrospectiva dedicata autorului la TIFF, mi-am spus “acum ori niciodata!”. Am recuperat asadar dintr-un foc trei dintre filmele lui Philibert, doua chiar de pe pelicula, in prezenta autorului - asta da introducere.
Toate cele trei filme mi-au placut, insa Etre et avoir m-a impresionat, emotionat si amuzat cat de mult poate face asta un film.
Documentarul urmareste pe parcursul unui an scolar o clasa mixta, cu elevi avand varste cuprinse intre 4 si 12 ani, dintr-un mic sat din centru Frantei. Micutii invata sa scrie, sa citeasca si sa socoteasca indrumati de Maitre Lopez, invatatorul satului.
Discretia camerei de filmat nu anunta adevaratele drame prin care trec unii elevi, reusita observatiei familiale, sau umorul involunar din sala de clasa. Prin mijloace cinematografice minime se discuta despre educatie, responsabilitate, atasament, izolare, copilarie, maturizare, pelicula rezistand la multe niveluri de perceptie.
Etre et avoir este filmul pe care as putea sa il recomand absolut oricui, indiferent de varsta, fire sau educatie.
Mai am o lista intreaga de autori in legatura cu care sunt complet ignorant, dar care sigur sunt buni.
Marcel Lozinski, Djibril Diop Mambety, Larisa Shepitko, King Vidor, Aleksei German, Mario Peixoto, Naomi Kawase, Youssef Chahine, Ousmane Sembene, Kazuo Hara, sper ca intr-o zi o sa ajung sa va vad filmele."
