Editie care a inceput, cum altfel, cu un film despre celebrul personaj coltos al lui Bram Stoker, dar in varianta mai simpatica si mai... animata.
Festivalul s-a deschis, la Teatrul Sica Alexandrescu, cu o proiectie a Hotel Transylvania 2, un film care pe mine m-a surprins si amuzat complet. Chit ca parerile nu pareau sa ii fie favorabile, eu una am ras copios la aventurile lui Dracula, acum bunic, si ale celorlalti monstruleti ai hotelului.
Mai mult decat orice altceva, m-a amuzat (si incantat) aparitia lui Mel Brooks, care i-a dat vocea lui Vlad, fiorosul tata al Contelui. Ah, si puii de varcolac. Am dori vreo 5, multumesc.
De remarcat si mini-tributurile aduse, inainte de proiectie, francizei Star Wars si serialului Twin Peaks.
A doua zi ne-a gasit inapoi la Teatru, unde se proiecta Be My Cat: A Film for Anne, un film romanesc regizat de Adrian Tofei, si inscris in Competitia de Lung metraj Dracula Trophy 2015. Pelicula e una de-a dreptul impresionanta, lucru pe care l-a observat si juriul, care a tinut sa ii ofere o mentiune.
Restul serii ni l-am petrecut la Cinemateca Patria, unde rulau filmele din cele doua competitii de scurt metraje. Competitia de scurt metraje romanesti a fost, pentru mine, o adevarata surpriza, de la umorul negru al Black Friday, pana la realitatea izbitoare a In Atas. Nu pot spune ca m-a prins in vreun fel Omulan!, dar, cine stie, poate imi iesise umorul in pauza de tigara (hint: umorul meu nu fumeaza..).
La fel de impresionante mi s-au parut si filmele din competitia internationala de scurt metraje, de la ras-premiatul Ghost Train, la dementul Thorn. Preferatul meu din cele 6 a fost, fara indoiala, grecescul Inner World, cu accentele lui de Stepford, iar brazilianul Sugar Zombie a castigat enorm ca satira politica unde pierdea la capitolul actori (nu toti chiar grozavi..).
Dupa obsesiile unor personaje pentru celebre actrite hollywoodiene, bunici obsedati de sport sau regulile interne ale scolii, am trecut la obsesii proprii, si anume cele care s-au petrecut acum mult timp intr-o galaxie indepartata.
Cinema Patria a gazduit, timp de doua zile, maratonul Star Wars, care a picat tocmai bine inainte de premiera, din decembrie, a Episodului VII. Alaturi de noi au fost si cei din clubul Star Wars, iar cumulat cu faptul ca pentru mine a fost prima oara cand am vazut trilogia veche intr-un cinema, nimic nu a mai desprins Cinefanul aici de fata de sala in cele doua zile, iar faptul ca imi aparea o lacrima in coltul ochilor de cate ori incepea celebrul intro, cu muzica lui John Williams si textul putin inclinat nu a fost decat o coincidenta ciudata. Pe cuvant.
Din pacate, acest lucru a insemnat sa ratez Ziua Twin Peaks, dar cum Cinefanul nu se poate dedubla, a trebuit sa fuga repede-repede inapoi catre Teatrul Sica Alexandrescu, unde incepea gala de inchidere si decernarea trofeelor, trei la numar.
Trofeul Vladutz, acordat filmelor romanesti de scurt metraj, a fost castigat de In Atas, al lui Mircea Bobina. Filmul prezinta o realitate mai putin cunoscuta, si anume cea a soldatilor din Republica Moldova, reveniti in tara dupa ce au luptat pentru URSS in razboiul din Afganistan. O doza de realism crud, violent si gri.
Trofeul Little Dracula, cel pentru competitia internationala de scurt metraj, a fost castigat de Yayos, regizat de Roberto San Sebastian. Filmul spune povestea unui tanar care incepe sa isi banuiasca bunicul si pe prietenii acestuia ca, incet incet, se hranesc cu energia sa si il secatuiesc. Lucrurile iau o turnura ciudata, si nimic nu e ceea ce pare.
In sfarsit, Dracula Trophy este si el anuntat, iar castigator este JeruZalem, regizat de Doron Paz si Yoav Paz.
Filmul spune cum poate fi vazuta apocalipsa prin ochelarii Google, totul pe fundalul Orasului Sfant, Ierusalim. JeruZalem a fost, de altfel, si preferatul meu dintre filmele inscrise in competitie, iar, la sfarsitul serii, i-am cunoscut si pe cei doi regizori, care pareau de-a dreptul incantati de festival, si cu care sper sa am o noua discutie cat de curand.
Din competitie, m-a impresionat aproape la fel de mult si Liza, the Fox Fairy, a carui imagine, dar si muzica, mi-au ajuns direct la suflet.
Dupa decernarea premiilor, am avut ocazia sa urmarim, in afara competitiei, pelicula The Witch a lui Robert Eggers.
Filmul, care se desfasoara in lumea gri si saracacioasa a primilor colonisti americani, are in centru o familie, extreme de religioasa, ce-si duce viata la marginea unei paduri in care par sa-si fi gasit salasul fortele raului.
Un film inspaimantator in ciuda lipsei imaginilor sangeroase sau violente (cel putin pana in ultima parte…), pelicula aminteste oarecum de The Shining, prin atmosfera, tema (nebunia nascuta de izolare, ceea ce englezii numesc “cabin fever”), dar si prin impletirea elementelor supranaturale cu nebunia ce cuprinde personajele.
Seara s-a terminat cu un concert al lui Simon Boswell, unul dintre cei trei membri ai juriului pentru Dracula Trophy, iar muzica sa a fost exact ce trebuia pentru a incheia cum trebuie un asemenea eveniment.
Ultima zi, cea de duminica, a fost dedicata re-difuzarii catorva din filmele din competitia de lung metraj, dar si vizionarii primului film romanesc 3D, Dopul scuza mijloacele, toate acestea la Cinema One.
Inapoi la Cinemateca Patria, s-a desfasurat ziua Viasat History, unde a rulat filmul romanesc Vlad Tepes (1979), iar fanii lui Coppola au putut revedea adaptarea sa din 1992 dupa romanul lui Bram Stoker.
Una peste alta, Cinefanul s-a intors in barlogul sau de-a dreptul incantat de ce a vazut, cu cateva recomandari, dar si cu dorinta acerba de a putea sa fie in mai multe locuri deodata, pentru a putea face fata unei selectii atat de numeroase si riguroase ca aceea pe care i-a oferit-o Festivalul Dracula.
Foto: Alexandru Sutiu.
Cristi Marculescu, selectionerul festivalului.
Juriul competitiei de scurt metraj romanesc: Andrei Sendrea si Ovidiu Eftimie.
Juriul competitiei de scurt metraj international: Eugen Kelemen, Marta Anais Garcia si Sebastain Ceolca.
Presedintele Juriului, Simon Boswell.
O parte din juriul competitiei de lung metraj: Emanuel Lazarescu si Simon Boswell. Din juriu a mai facut parte si Alex Ciubotariu.
Doron Paz si Yoav Paz, regizorii filmului JeruZalem.
Emanuel Lazarescu (Cinefan.ro) alauri de fratii Doron Paz si Yoav Paz, regizorii filmului JeruZalem.