Castigator al Premiului Fedeora pentru Cel mai bun film european la Festivalul de la Venetia si proiectat la Toronto, San Sebastian, Londra, Salonic sau Göteborg, Francofonia exploreaza un episod controversat din timpul celui de-al doilea razboi mondial: soarta operelor de arta din Muzeul Luvru, in timpul ocupatiei naziste.
“Ce ar fi Parisul fara Luvru sau Rusia fara Ermitaj, aceste repere nationale de necontestat? Hai sa ne imaginam o arca pe ocean, plina cu oameni si mari lucrari de arta – carti, picturi, muzica, sculpturi, si mai multe carti, inregistrari si altele. La un moment dat, fundul arcei incepe sa cedeze sub presiunea unei crapaturi. Ce salvezi atunci? Oamenii sau marturiile mute, dar de neinlocuit, ale trecutului?
Francofonia este un recviem pentru ceea ce a pierit, un imn adresat spiritului si curajului uman si a ceea ce ne uneste”, spune autorul filmului-cult Arca ruseasca / The Russian Ark, binecunoscutul tur de forta prin Muzeul Ermitaj din Sankt Petersburg, filmat dintr-un singur plan secventa, cu 2000 de actori si trei orchestre.
Criticii spun ca, odata cu Arca ruseasca, Sokurov a dat startul filmelor cu si despre mari muzee.
In 1938, in preajma celui de-al doilea razboi mondial, pentru a evita consecintele catastrofale ale primei deflagratii, care a provocat distrugerea a numeroase opere de arta valoroase, tablourile si obiectele din Muzeul Luvru sunt trimise pe ascuns in castele din tara, pentru a fi protejate de bombe, dar si de regimul nazist, care intentiona sa confiste o parte dintre ele.
Combinand imagini de arhiva si secvente filmate, Francofonia spune povestea a doi oameni remarcabili: directorul Muzeului Luvru, Jacques Jaujard, si contele Franziskus Wolff-Metternich, ofiter al celui de-al Treilea Reich.
Mai intai inamici, apoi aliati, cei doi devin motorul din spatele protejarii Luvrului in mijlocul unuia dintre cele mai sangeroase conflicte din istorie.
Francofonia exploreaza relatia dintre arta si putere, folosind Luvrul ca exemplu viu al civilizatiei si al modului in care arta ne influenteaza.
“Cineastul rus Alexander Sokurov are darul, poate de neegalat printre colegii de breasla internationali, de a transforma framantarea intelectuala in imagini spectaculoase”, scrie The New York Times.
Rolurile celor doi oameni-cheie din istoria Luvrului sunt preluate de Louis-Do de Lencquesaing si Benjamin Utzerath, in timp ce Vincent Nemeth apare in rolul lui Napoléon Bonaparte.
Alexander Sokurov s-a nascut in 1951, in Podorvikha, Rusia, a absolvit un master in istorie la Universitatea Gorky si unul in regie la Institutul Cinematografic de Stat din Moscova, unde s-a imprietenit cu Andrei Tarkovski si a fost influentat de opera acestuia.
Filmul lui de licenta, The Lonely Voice of Man, o adaptare dupa Platonov, finalizat in anul 1978, a fost interzis de regimul sovietic pana in 1987, cand a primit Leopardul de Bronz la Festivalul de la Locarno.
Cu Faust, regizorul a castigat Leul de Aur la Venetia in 2011, iar filme ca Alexandra (2007), The Sun (2004), Father and Son (2003) sau Mother and Son (1997) i-au adus selectii si premii in marile festivaluri si notorietate pe plan international.
“Am fost extrem de fericit cand a aparut oportunitatea de a filma in Luvru. E minunat ca administratia muzeului a raspuns cu atat de mult entuziasm propunerii noastre.”
Regizorul marturiseste ca visul lui este sa faca o serie de filme cu muzee: Ermitaj, Prado, Muzeul Britanic, si vorbeste despre comunitatea muzeelor ca cea mai stabila din lumea culturala.
“Ce am fi noi daca nu ar exista muzee? Cum am fi fara posibilitatea de a cunoaste aceasta grandioasa, magnifica cultura care a existat in trecut?".
Francofonia este o co-productie Franta-Germania-Olanda.
Filmul va fi distribuit in cinematografele din Romania, din 22 iulie, de Transilvania Film.
Trailer:
