Tocmai am fost martor la premiera filmului Assassin's Creed si sunt dornic sa va impartasesc opinia mea, fiind destul de critica, dupa cum urmeaza:

Filmul in cauza se bazeaza pe una dintre cele mai celebre francize din lumea gaming-ului, Assassin's Creed - ce se afla in portofoliul gigantului Ubisoft si care a ajuns la cel de-al 10-lea episod.

Privind jocurile in sine, trebuie sa le apreciez ca au ridicat stacheta de stealth-action, fiind extrem de apreciate de persoanele care petrec destul de mult timp in fata unui calculator sau consola, printre care se numara si subsemnatul.

In lumea Hollywood-ului s-a esuat (extrem de) lamentabil cand s-a incercat ecranizarea unor jocuri de succes chiar daca au apelat la actori de mare valoare, bugete consistente si regizori destul de apreciazi, insa rezultatul final a fost dezamagitor.

Printre singurele exceptii, pot sa enumar Mortal Kombat si Resident Evil (prima parte), tocmai ca nu au deviat de la materialul sursa si au ecranizat povestea de baza, cu personajele iubite de public.

Ca o parere personala, consider ca esecul acestora se datoreaza imposibilitatii de a inova in raport cu asteptarile publicului care au trait virtual in povestea jocului, au cunoscut personajele principale si mai ales, cunosc elementele de baza ale intrigii.

In cazul de fata, Assassin's Creed se raporteaza tangetial (doar) la primul joc al acestei francize si ne prezinta povestea unui criminal condamnat la moarte pe nume Cal Lynch, interpretat de Michael Fassbender, fiind resuscitat dupa ce a fost executat prin injectie letala si care face obiectul unui experiment organizat de fundatia Abstergo pentru a-si retrai memoriile salvate in ADN-ul stramosilor sai.

Daca vi se pare oarecum fortata povestea, cu parere de rau trebuie sa recunosc ca aspectele indicate mai sus sunt caracteristicile pozitive ale filmului iar din acel moment totul incepe sa se destrame vertiginos.

Din pacate pentru el si pentru public, Cal Lynch este participantul proiectului Animus si care-l transpune (nu este precizata modalitatea exacta) in pielea unui stramos de-al sau pe nume Aguilar in vederea recuperarii unui artefact cu proveniente mistice care ar putea schimba soarta omenirii.

Partea hazlie nu este ca acel artefact are o poveste asemenatoare cu tesseractul, sfantul graal, cubul magic/matricea din seria Transformers si altele, ci mai degraba ca are numele de “marul din gradina lui Dumnezeu” si care detine in interiorul acestuia secretul liberului arbitru, din nou fara a preciza cum va fi efectuata aceasta "activitate".

Pentru a ajuta personajele implicate, proiectul Animus are capacitatea de a reproduce inclusiv vizual cele traite de Aguilar si a clarifica imprejurarile in care acesta a ascuns marul respectiv in vederea reposesiei acestuia si eradicarii violentei.

Ma voi opri aici la a expune intriga povestii intrucat nu doresc sa va stric placerea de a fi surprinsi de desfasurarea evenimentelor in acest film, dar va pot indica ca nu are nici o legatura cu povestea din jocurile care stau la baza acestei francize.

Daca ar fi sa scot in evidenta un aspect pozitiv al acestui film, acesta ar fi alegerea lui Michael Fassbender pentru a-l interpreta pe Cal Lynch/Aguilar si consider ca acest rol i se potriveste destul de bine si ridica valoarea peliculei per-ansamblu.

Privind partile pozitive, as mai aprecia calitatea efectelor sonore care ajuta la imersiunea publicului in perioada inchizitiei spaniole de la inceputul secolului XVI-lea si din pacate sunt nevoit sa ma opresc aici la superlative.

Din nefericire pentru filmul nostru, maniera de regie si montajul sunt de foarte slaba calitate si efectiv ai impresia ca echipa care a stat la baza acestora este formata din amatori. Cum este posibil ca un ditamai studioul de productie - 20th Century Fox sa isi bata joc de un buget de circa 125 de milioane de dolari (in comparatie - The Martian a avut 108 milioane si a fost regizat de Marele Ridley Scott) si sa ii dea frau liber regizorului Justin Kurzel care tocmai facuse o alta "boacana" pe nume Macbeth.

De ce oare 20th Century Fox nu a preferat sa joace o carte sigura si sa aleaga un alt regizor cu pedigree, mai ales ca piata ofera niste individualitati extrem de capabile in persoana lui Paul Verhoeven, Brian de Palma, Joss Whedon, Frank Darabont sau Joseph Kosinski.

Per ansamblu, Assassin's Creed mi-a oferit o impresie de un film de duzina, iar montajul ii da senzatia de film ieftin si lipsit de coerenta, mai ales ca publicul a jucat aceste aventuri in prima parte a francizei jocului video. In ciuda faptului ca bugetul a fost extrem de mare iar efectele speciale sunt din abundenta, calitatea imaginii este destul de scazuta, majoritatea secventelor importante fiind filmate in mediu de semi-obscuritate, praf sau intuneric, fapt ce ofera cinefan-ului o senzatie neplacuta.

In acest sens as dori sa exemplific secventa de urmarire intre cele doua trasuri in care este evident ca echipa de regie a accelerat in mod deliberat viteza de vizualizare si efectiv ai impresia ca intreaga actiune este pe fast-forward, inclusiv luptele corp la corp. De neacceptat la un asemenea nivel!

Totodata, daca mediul de semi-obscuritate nu era de ajuns, este absolut execrabila calitatea coloristicii folosite in acest film, majoritatea secventelor fiind intunecate in mod artificial si nu inteleg motivul pentru care s-a procedat in acest fel.

Tot la capitolul deceptii as putea sa ii includ si pe Marion Cotillard si Jeremy Irons (ambii castigatori ai premiului Oscar pentru cel mai bun actor/actrita in rol principal) pentru lipsa de participatie in film, insa consider ca vina principala este a scenaristilor care nu au stiut sa exploateze adevaratul potential al acestor actori de mare valoare.

De asemenea, cliseul de favoritism in ajutorul eroului principal este folosit si in aceasta pelicula iar in situatia cand Aguilar este sortit sa dea ortu’ popii, se iveste o greseala tehnica la Animus si totul este rezolvat. Am ramas cu impresia ca scenaristii au folosit procedura “las-o asa ca merge” si au sperat ca publicul nu va remarca aceasta greseala flagranta in intriga, mai ales ca evenimentele se petrec in ordine cronologica.

Fiind o persoana mai pretentioasa la acest capitol, sper ca pe viitor filmele care se doresc a fi blockbustere sa nu isi mai bata joc de inteligenta si spiritul de observatie al publicului spectator care totusi achita o suma de bani pentru a viziona aceste ecranizari si au speranta ca materialul expus sa fie de calitate si montat intr-un mod cursiv iar imaginea in sine sa fie placuta spre vizionare.

Pentru final, trebuie specificat ca filmul nostru se adreseaza unui public cu varsta cuprinsa intre 12-16 ani si pentru pasionatii jocurilor din aceasta franciza, insa din pacate pentru ei nu are nici cea mai mica latura comica sau elemente care sa aduca cea mai mica grimasa de bucurie.

Din pacate, anul 2017 a inceput destul de slab cu Assassin's Creed, dar 20th Centurty Fox mai are timp sa-si rascumpere greseala facuta prin viitoarele premiere Logan (Wolverine), Alien: Covenant, War for the Planet of the Apes sau Kingsman: The Golden Circle.

Multumesc Odeon Cineplex pentru invitatia la film.