Sinopsis Ultima Printesa

Odata ce ti-ai acceptat destinul, nimic nu-l poate schimba, decat daca raurile curg in sens invers, timpul se scurge inapoi, iar mortii revin la viata. Vrajitoarea, The Promise Ca fiinte umane, suntem oare liberi sa ne traim viata conform dorintelor noastre, potrivit vointei noastre sau suntem niste jucarii lipsite de orice putere, in mainile destinului? Acestea sunt intrebari cu care intr-un fel sau altul ne confruntam, uneori in cele mai neasteptate moduri. Intr-un fel, eu cred ca soarta noastra este predeterminata. Totusi, in mod paradoxal, nu cred ca acest lucru ne absolva de responsabilitatea de a incerca sa-l schimbam in bine si nici nu cred ca soarta are ultimul cuvant. Am putea chiar spune ca suntem co-autori ai propriului nostru destin, alaturi de soarta. Destul de ciudat, dar se pare ca soarta s-a amestecat in felul in care am ajuns sa fac filmul The Promise de la partenerii de creatie cu care am colaborat, la locatiile in care am filmat, ba chiar pana la unele dintre personajele principale in jurul carora se focalizeaza povestea. Desigur, cu mult timp inainte de a incepe pre-productia, am conceptualizat povestea: o prea frumoasa Printesa, un Sclav curajos, un General ambitios si charismatic, un Duce rau si viclean, fiecare impins de instincte navalnice: lacomie, ambitie, loialitate, razbunare si neobosita cautare a iubirii. Baletul pe care il fac ei cu destinul este regizat nu doar de aceste imbolduri si dorinte puternice, dar si de promisiunile si angajamentele facute cu ani in urma, fiecare stabilindu-si drumul propriu mult mai de timpuriu. Eu as amplasa povestea in urma cu 3000 de ani, undeva in Asia. Aceasta a fost esenta filmului, premisa de la care am pornit. Totusi, o serie de evenimente care s-au petrecut au modelat filmul intr-un mod aparte, pe care nu il preconizasem anterior. Rolul Sclavului este cel mai important pentru ca povestea se invarte in jurul actiunilor sale si metamorfozarii dintr-o creatura ce seamana cu un animal intr-o fiinta umana, complet evoluata, un erou. In acest sens, el este personajul care profita de ocazia de a-si schimba destinul si de a transcende existenta sa predestinata. El este personajul in care imi vad eu reflectate aspiratiile. Filmul pe care planuiesti sa-l faci nu este cel pe care il realizezi. Filmul se desfasoara asa cum vrea el. Probabil ca destinul ne sopteste povesti la urechi, in subconstientul nostru si suntem obligati sa le spunem mai departe. Si totusi avem ocazia de a le modela, de a le infrumuseta, de a le face sa devina ale noastre. Chen Kaige