Declaratia regizorului: Am vrut sa fac un film rece, farmaceutic, impecabil vizual, aproape fara emotii. Nu am o relatie prea buna cu isteria Romaniei de azi,asa ca, deliberat, si oarecum programatic nu am vrut s-o arat in filmul meu. Ma intereseaza cu totul alte lucruri decat feliile de realitate. Sunt atasat de fotografie si de arta contemporana, mai ales de cea conceptuala, deci e cumva normal la un moment dat, sa incerc sa ilustrez un concept. In acest demers, imi place sa cred ca ironia este una din figurile de stil care ma caracterizeaza. Vizualul e pe primul loc in preocuparile mele. Actoria clasica in acceptiunea curenta a termenului, nu ma intereseaza. Nu voi face niciodata filme de actori. Ma intereseazaprezenta unui individmai mult decatjocul sau. Am scris 4 sau 5 variante de scenariu. Scriu foarte greu pentru ca trebuie sa echivalez intr-un limbaj care imi e oarecum exterior, ceva ce vad cu foarte mare precizie. Sunt sigur ca voi face putine filme in cariera pentru ca sunt de un perfectionism insuportabil. Pe de alta parte filmele pe care eu le simt, sunt destinate unui public mai special, capabil sa guste toate trimiterile culturale pe care le fac, nu dintr-un teribilism intelectual, ci pentru ca mi se pare onest sa afirmi deschis in discursul tau operele sau oamenii care te-au marcat. Regizorii mei preferati sint cei nordici: Roy Andersson, Christopher Boe, Ingmar Bergman, Peter Greenaway, David Lynch si Kiyoshi Kurosawa sunt si ei prieteni de-ai mei. Cred cu tarie in filmul de arta, cel care prin originalitatea viziunii regizorului are curajul sa infrunte toate tiparele filmului comercial. Mi-ar placea intr-o zi sa fac filme fara poveste, care sa fie vazute in sali de concerte si sa fie expuse in muzee de arta contemporana.