Sinopsis Asterix la Jocurile Olimpice

Povestea acestui film pleaca de la un vis de copilarie. Mare fan al albumelor lui Goscinny si Uderzo, Thomas Langmann visa de multa vreme sa aduca aventurile lui Asterix, micutul gal, pe ecran. Succesul seriei Asterix era deja binecunoscut: Asterix si Obelix contra lui Cezar realizat de Claude Zidi in 1999, a avut 9 milioane de intrari in Franta, Asterix si Obelix Misiune: Cleopatra, de Alain Chabat, in 2002, a adus 15 milioane de spectatori francezi in sali, astfel ca Langmann, impreuna cu societatea careia ii este patron, La Petite Reine, s-a hotarat sa porneasca asaltul asupra lui Asterix. Ca intotdeauna, a avut sustinerea Pathe. Cu cat mai repede cu atat mai bine! Langmann a ales Asterix aux Jeux Olympiques pentru ca, spune el, este aventura cea mai vizuala, cea mai spectaculoasa, deci, cea mai cinematografica, care ofera posibilitatea, prin subiectul in sine, sa fie angajati actori de nationalitati diverse, in special europeni. De asemenea, proiectul i se parea ideal pentru o comedie, care sa fie acelasi timp un film grandios, in traditia lui Ben Hur si Spartacus. Si totusi, inainte de demersurile oficiale dupa Albert Uderzo, a preferat sa lucreze mai intai la scenariu. Langmann s-a implicat personal in alcatuirea scenariului, alaturi de Olivier Dazat, Alexandre Charlot si Franck Magnier, carora le-a trasat liniile principale, totul pentru desavarsirea unei aventuri complet originale. Iata ca vom asista la un duel intre Cesar si Brutus, fiul adoptiv al acestuia, care nu are decat o singura idee in cap, sa devina Cesar in locul lui Cesar; la o poveste de dragoste intre un tanar gal si o printesa grecoaica, ravnita si de Brutus, dar a carui mana va fi acordata castigatorului Jocurilor Olimpice... si la delicios de amuzanta intriga prin care, Asterix si Obelix il vor ajuta pe compatriotul lor sa invinga si dragostea sa triumfe. In timp ce lucra la scenariu, Thomas Langmann a inceput sa se gandeasca la casting.De 15 ani visez la la o adaptare a lui Asterix, si inca de atunci ma gandesc la un duet Cesar / Brutus, afirma el. Prima idee: Alain Delon pentru rolul lui Iulius Cesar, iar cea de a doua: Benoit Poelvoorde in rolul lui Brutus. Langmann s-a distrat numai cat si i-a inchipuit pe cei doi drept tata si fiu, starul-legenda si actorul belgian cu un potential incredibil, cunoscut publicului din Le Boulet, in rolul gardianului dulce-inocent. Cea de a treia ideea viza descoperirea unui nou Asterix, care sa dea un iz proaspat duetului Asterix- Obelix. Astfel, cateva luni mai tarziu, Clovis Cornillac a intrat in echipa vesela. Cea de a patra idee a fost sa gaseasca pentru rolurile secundare actori europeni, comici din noua generatie, foarte populari in tarile lor (Michael y, Herbig si Santiago Segura). In sfarsit, cea de a cincea idee a a fost sa foloseasca, intr-o scurta scena, sportivi deveniti legenda, care sa dea un plus de seductie si prestigiu acestei aventuri. Pentru a-si realiza visul, l-a ales Frederic Forestier, care a semnat regia filmului Le Boulet, aceasta spumoasa comedie-aventura cu Gerard Lanvin, Benoit Poelvoorde si Jose Garcia. Totusi, Langmann insista sa co-realizeze filmul, trecand pentru prima data in spatele camerei. Imediat ce prima versiune a scenariului a fost definitivata, realizatorul facut demersurile catre Albert Uderzo (care a participat anterior si la cateva sedinte de lucru pe marginea scenariului), apoi i-a abordat pe Alain Delon si Benoit Poelvoorde, care s-au angajat pe loc sa dea acestei noi adaptari toate mijloacele necesare unui film spectaculos. Ambitia producatorului a facut ca, intr-un timp scurt, bugetul de 75-80 de milioane de euro sa faca din aceasta productie cel mai scump film in limba franceza din istoria cinematografului. PREGATIRI... Dupa ce au vizitat mai multe locuri din Europa si Africa de Nord, au fost alese studiourile La Ciudad de luz, din Alicante, Spania, unde s-au facut 95% dintre filmari. Aceste studiouri beneficiaza de o clima ideala, de o infrastructura noua si de imense backlot-uri- terenuri vaste, necultivate, cu deschidere spre mare, unde a fost instalat poate cel mai spectaculos decor vazut vreodata intr-un film frantuzesc: stadionul olimpic. Conceptia acestuia a fost incredintata Alinei Bonetto, scenograf care lucreaza cu Jean- Pierre Jeunet inca de la Delicatessen si pentru care a creat decorurile impresionante din Un long dimanche de fiancailles (film care i-a adus cel de al doilea premiu Cesar si prima nominalizare la Oscar). Alaturi de Jeunet a fost si Madeline Fontaine (nominalizare la Cesar pentru Amelie si Cesar pentru Un long dimanche de fiancailles) care a fost aleasa sa realizeze costumele. Cand te lansezi intr-o asemenea aventura, trebuie sa alegi ce-i mai bun pentru fiecare pozitie apune Thomas Langmann. Imaginea filmului a fost incredintata regizorului de imagine Thierry Arbogast, care lucreaza de obicei cu Luc Besson, iar machiajul, lui T. Follvick si C. Maillard. Timp de cinci luni, din decembrie 2005 pana in iunie 2006, s-a purtat o batalie apriga pe toate fronturile. Pentru Aline Bonetto si Madeline Fontaine, totul a inceput cu o munca imensa de documentare. S-au pierdut printre carti de istorie, opere de arta, albume de benzi desenate, si-au insusit spiritul desenelor lui Uderzo. Scopul lor era de a fi realiste, dar sa nu tradeze benzile desenate, sa ramana in limitele comediei, dar sa nu cada in caricatura. Fantezia Alinei Bonetto a excelat in ce priveste carele de curse, care sunt departe de ceea ce suntem obisnuiti sa vedem... Exista unul, in special, care seamana mai mult a masina de Formula 1 decat a car antic! Carele sunt concepute in stransa colaborare cu echipa de efecte speciale, formata din Yves Domenjoud, Olivier Gleyze si Jean-Baptiste Bonetto, asa numitii versailles-ezi, amici si buni colaboratori ai lui Jeunet (cel care le-a dat si porecla!). Trebuie apreciat ca trasuricile nu numai ca trebuiau sa fie complet sigure pentru cascadorul ce dubla actorul, dar sa fie si capabile sa mearga pe un drum sau sa se piarda pe un altul... Dar, marea provocare pentru scenograf a fost stadionul olimpic. Ne-am gandit la inceput la doua decoruri diferite: un stadion pentru probele de atletism si un hipodrom pentru cursa de care. Apoi, mi-a venit ideea de a crea un singur loc care sa poata fi modelabil. A creat mai intai o macheta, ca sa poata discuta cu realizatorii despre cerintele si problemele pe care le presupunea punerea in scena. Daca echipa de decoratori franceza a luat in calcul 20 de persoane pentru ridicarea edificiului, au fost cooptati in cele din urma o suta. Studiourile din Alicante fiind noi, cea mai mare parte a artizanilor, mestesugarilor, pictorilor si zugravilor au provenit din Madrid sau Barcelona. Trei luni a durat constructia. Pentru un asemenea decor, nu e mult spune Aline Bonetto. A fost necesar sa lucram in echipafoarte repede pentru a fi eficace. Stadionul era un decor exterior care trebuia sa arate real, sa nu fie construit din material dur, dar totusi sa reziste sase luni de turnaj, sa faca fata rafalelor puternice de vant care vin dinspre mare, aerului incarcat de umiditate, caldurii coplesitoare care stapaneste tinutul Alicante in miez de august...si mai ales, sa fie un decor care sa nu puna probleme in ce priveste siguranta marturisteste Alina Bonetti. Rezultatul este grandios, demn de Hollywood. Cand a ispravit lucrul, seful echipei de constructori avea lacrimi in ochi! Toate vedetele, tehicienii sau simplii vizitatori i-au facut o prima vizita stadionului inainte de inceperea filmarilor. L-am vazut pe Delon, afirma Christophe Vassort, cum s-a urcat la tribuna, a privit stadionul in tacere, literalmente coplesit. Depardieu, cand a sosit, a facut exact acelasi lucru. Benoit Poelvoorde a spus simplu: Cand joci intr-un asemenea decor, esti la fel de fericit si ca oamenii care-l privesc la cinema. In afara de stadion, mai erau o multime de alte lucruri de construit. Nu e nimic exceptional in ce priveste obiectul in sine. Ci marimea obiectelor este!. In palatul regelui grec Samagas, troneaza o statue a lui Zeus inalta de 8 m, iar baia regala are dimensiunea unei piscine. Mai sunt nenumarate decoruri care uimesc prin inaltime sau profunzime; etaje, terase, gradini, coloane, perspective suplimentare. Totodata, in aceasta lume mai grandioasa decat natura, te surprinde sa vezi acuratetea detaliilor, finetea cu care este perfectat cel mai mic accesoriu. Marete, dar amuzante, sunt statuile lui Cesar, desigur, semanand lui Delon, in toate ipostazele posibile, si cea a lui Benoit Poelvoorde, alias Brutus. Printre alte decoruri din film, satucul galic nu e cel mai mic dintre ele. Dar este un adevarat decor de comedie in care se regaseste spiritul benzilor desenate, cu casutele impresurate de flori. COSTUME... In ce priveste costumele, sarcina nu a fost tocmai simpla. Trebuia pastrata realitatea istorica, dar in acelasi timp, sa se lase loc fanteziei. Timp de cateva luni, Madeline Fontaine a cautat materiale textile, tesatorii si artizani pentru cele peste o mie de costume necesare. Togile spectatorilor, tinutele militarilor si ale atletilor au fost realizate in Maroc, dar cele zece rochii ale printesei Irina, togile lui Cesar si Brutus au fost confectionate la Paris. Mai era nevoie de arme, de sabii, de platose, casti si coifuri, astfel ca a fost instalat la Alicante un atelier in care armurierii au avut de lucru, nu gluma. Coafurile, au fost o alta piatra de incercare. A fost nevoie de peste 300 de peruci, de cozi,mustati si barbi cu nemiluita, toate realizate din par natural, in ateliere de specialitate din Franta, Belgia si Anglia. Pentru a raspunde necesitatilor imediate, a fost construit un atelier la Alicante, iar stlistii de la machiaj au lucrat ca furnicutele sa gaseasca materiale capabile sa reziste caldurilor toride devara spaniola. Frederic Forestier si Thomas Langmann au lucrat indeaproape cu echipa de efecte speciale, sub conducerea lui Christian Gillon, pentru a previzualizascenele de actiune si secventele complexe, cum sunt cea a cursei de care sau cele care necesita multa figuratie. CASTING Clovis Cornillac este Asterix, inlocuindu-l pe Christian Clavier care a jucat rolul in primele doua filme. Gerard Depardieu este pentru a treia oara Obelix! Singurul actor care apare in toate cele trei filme. Alain Delon este Julius Cesar. In primele parti rolul a fost interpretat de Gottfried John si Alain Chabat. Benoit Poelvoorde, acorul comic belgian este Brutus. Stephane Rousseau este Alafolix, galul indragostit de printesa Irina. Vanessa Hesller este printesa grecoaica Irina. Santiago Segura interpreteaza rolul Doctormabus, magicianul mistic, stapanit de lacomie si cu un accent iberic pronuntat. Jose Garcia este Scapus, inventatorul nebun Nathan Jones este Humungus Franck Dubosc este Cacofonix. Jean-Pierre Cassel este Getafix; este ultimul film al regretatului actor francez care s-a stins pe 19 aprilie 2007, dupa o lunga suferinta. Sim este Geriatrix, iar doamna Geriatrix este Miss Europa 2005, Adriana Karembeu Monica Cruz (sora Penelopei Cruz) este dansatoarea Esmeralda. Bouli Lanners este Samagas, regele Greciei (taticul printesei Irina). Alpha; Beta si Omega, cei trei judecatori incoruptibili, care au grija sa nu se produca smecherii la Jocurile Olimpice sunt Luca Bizzari, Paola Kessisoglu si respectiv Elie Semoun. TURNAJ In ziua de 19 iulie 2006, turnajul filmului a inceput in padurea Fontainbleau, unde Uderzo, impreuna cu fiica si ginerele sau, Sylvie si Bernard de Choisy, au venit sa-l descopere pe Clovis Cornillac in rolul lui Asterix si sa-l redescopere pe Gerard Depardieu in Obelix. Dar, peste numai cateva zile echipa de filmare avea sa se stranga la Alicante, la studiourile dominate de stadionul olimpic, unde va ramane pana in noiembrie. Vreme de cateva luni, La Ciudad de luz a prins viata unui oras miniatura, cu vaste hale spre care misunau masinute electrice. Ateliere de constructie, de finisaj, de pictura, croitorie, garderobe interminabile, depozite de accesorii... Echipa este compusa pe jumatate din francezi, jumatate spanioli. In fiecare zi se afla pe platou intre 80 si 100 de persoane, la care se adauga uneori cate o suta sau 150 de figuranti. Au fost zile de filmare in care s-a servit masa la cantina pentru 600 de persoane. S-a filmat cu doua, patru camere, din picioare, din miscare, cu camera pe umar sau din.., car! A fost nevoie de o logistica perfecta, de o sincronizare impecabila, de parca era o veritabila masina de razboi acolo. Si totusi, trebuia lasat loc unor manevre, pentru a inventa, improviza, modifica... In fiecare zi s-au modificat dialoguri, s-au inventat situatii noi. Unul dintre momentele forte ale filmului este cursa de care. Spectaculoasa si impresionanta, abunda de cascade. Pregatirea si antrenarea cailor a fost incredintata unui mare specialist, spaniolul Ricardo Cruz, care a lucrat pentru Ultimul samurai cu Tom Cruise si pentru Alexander de Oliver Stone. Au fost mobilizati saizeci de cai si antrenati pentru cursa vreme de opt saptamani: patru la Madrid si alte patru la Alicante. Pentru fiecare car, au fost pregatiti sa alerge in echipa cate patru cai, in vreme ce un alt echipaj de patru armasari era gata in orice clipa sa preia misiunea. POST-PRODUCTIE Partea de montaj a debutat paralel cu turnajul, ca si muzica, pentru care Frederic Talqom, compozitorul lui Anthony Zimmer si Nos jours hereux, deja compusese partile esentiale. Partea cea mai lunga si mai grea din post-productie a fost cea care se ocupa de efectele speciale, care a durat din decembrie 2006 pana in octombrie 2007. Ca sa poata raspunde corespunzator volumului mare de munca, Christian Guillon a impartit sarcina la trei societati, fiecare dintre ele ocupindu-se de anumite secvente. Buf s-a ocupat de visul lui Brutus care se vede in fruntea unei armate incomensurabile, Dubois de extensia numerica a decorurilor, pentru a da o dimensiune suplimentara palatelor lui Samagas si Cesar, precum si de consecintele potiunii miraculoase: efectele de lumina, viteza, elemente supranaturale. Societatii Microsimage i-au revenit cascadele, in special cele de la cursa de care. Munca migaloasa a specialistilor a facut sa nu fie sesizate deosebiri intre scenele filmate in exterior, de cele virtuale, pe fondul bleu din studio. LANSARE Premiera filmului are loc in Franta pe 30 ianuarie, odata cu Jocurile Olimpice de la Beijing! Vandut in peste 60 de tari din lumea intreaga Asterix la Jocurile Olimpice va fi lansat in acelasi timp in toata Europa, cei mai buni distribuitori europeni investind 20 milioane de euro in marketing pentru acest mare si amuzant eveniment.