Sinopsis Un caz de exorcizare

The Exorcism of Emily Rose este o povestea captivanta a unei tinere femei care devine in mod inexplicabil si disperat bolnava. Emily Rose traieste viziuni terifiante si indura convulsii distrugatoare ce o ruineaza din punct de vedere fizic. Este diagnosticata de un neurolog ca fiind epileptica, dar medicamentatia prescrisa se dovedeste a fi fara efect. Simptomele ei se inrautatesc, si un al doilea diagnostic dat de psiholog este acela ca Emily nu sufera numai de epilepsie, ci si de psihoza. Cand durerea devine mai puternica decat putea suporta iar tratamentul medical nu aduce nici o imbunatatire, Emily apeleaza la ajutorul preotului parohiei. Dupa o lunga deliberare, parintele Moore este de acord sa efectueze o exorcizare, lucru pe care nu l-a mai facut niciodata. Emily si Parintele Moore isi pun nadejdea in credinta, cea care ofera o interpretare bolii lui Emily; demonii i-au posedat mintea si corpul si sunt cauza cumplitului sau chin. In pofida eforturilor eroice ale Parintelui Moore, Emily moare in timpul unei sedinte de exorcizare si ulterior preotul este acuzat de omor prin neglijenta din cauza lipsei de asistenta medicala. Procesul ce urmeaza opune ratiunea si stiinta credintei si convingerilo religioase, urmarind prin flash-back-uri evolutia bolii lui Emily si oferind interpretari din ambele puncte de vedere. Akira Kurosawa este regizorul meu favorit, si filmul sau Rashomon face parte dupa parerea mea dintre cele mai bune filme ale sale. Gasesc structura acestui film ca fiind fascinanta si fantastica. Este in esenta o drama a unei curtii de judecata care priveste retrospectiv un singur eveniment din diferite perspective , spune regizorul si co-scenaristul Scott Derrickson. Avantajul de a putea avea secvente retospective in timpul scenelor din sala de judecata, de a varia perspectivele asupra posedarii si exorcizarii lui Emily Rose permit publicului sa se decida asupra a ceea ce cred ei ca se poate intampla sau nu, continua Derrickson. Intentia mea este sa fac un film care sa provoace lumea sa se intrebe ce crede despre spiritul demonic. In mod inevitabil cand pui intrebari ca acestea sfarsesti prin a te intreba ce crezi despre Dumnezeu, ce parere ai despre moraliate, ce parere ai despre natura memoriei si a adevarului. In plus pentru a angrena publicul, structura povestirii permite personajelor sa puna la indoiala propriile sisteme de credinta. Personajul Laurei Linney, Erin, trece prin multe incercari datorita modul ei de a privi lumea, care o determina sa inceapa sa-si puna intrebari de genul acelora pe care religia si viziunea spirituala asupra lumii ni le pun noua, tuturor. Care sunt caile etice de a trai in lume – de a lua decizii – de a te intelege cu ceilalti, afirma producatorul si co-scenaristul Paul Harris Boardman. Prima data cand The Exorcism of Emily Rose mi-a atras atentia s-a intamplat intr-o dupa-amiaza ploioasa de duminica cand Clint Culpepper, Presedintele Screen Gems, m-a sunat – 'Am citit 40 de pagini din scenariul acesta. Trebuie sa il citesti', isi aminteste producatorul Gary Lucchesi. Deci, m-am intalnit cu Clint si am inceput sa citesc scenariul in timp ce el il copia. L-am luat acasa si intr-o ora am citit 125 de pagini, si nu pentru ca citesc foarte repede, ci pentru ca povestea si scenariul erau atat de provocatoare. Am cumparat scenariul in acea noapte. Din intamplare Derrickson si Boardman au gasit povestea adevarata care a inspirat scenariul si au fost imediat intrigati. Impreuna cu Paul faceam cercetari pentru un scenariu de Jerry Bruckheimer. Lucram cu un ofiter al politiei orasului New York care este specializat in cercetarea fenomenelor paranormale, isi aminteste Derrickson. Ofiterul ne-a pus sa ascultam un extras dintr-o caseta audio chiar de la o sedinta de exorcizare care a fost absolut infricosatoare, spune Boardman. El ne-a oferit o parte din fundalul povestirii care a fost absolut fascinant. Am fost foarte emotionat de faptul ca aceasta tanara si-a pierdut viata, spune Derrickson. Intrebarile pe care povestea le ridica sunt deosebit de provocatoare si am stiut ca un film, prin aducerea la lumina a povestii, va determina publicul sa-si puna aceleasi intrebari. Am descoperit tanara femeie ca fiind un personaj fascinant. Am compatimit-o , adauga Boardman. Data fiind stuctura inerenta a povestirii care se termina printr-un proces, am vazut o cale de a prezenta idei referitoare la credinta religioasa si perspective diferite asupra adevarului. In acelasi timp, experienta ei a fost atat de groaznica incat stiam ca puteam crea secvente horror extraordinare, care puteau la fel de bine sa construiasca partea supranaturala a povestii. Acest film abordeaza o teama fundamentala, prin intrebarea – diavolul exista?, spune producatorul Tom Rosenberg. Daca diavolul exista, este el omnipotent si ce faci in fata unui asemenea fapt? Cred ca ceea ce este in mod straniu inspaimatator in legatura cu acest film este acela ca ne confruntam cu un subiect despre care toata lumea stie ca este real. Lumea chiar sufera exorcizari, spune Derrickson. Cand o urmaresti pe Linda Blair in Exorcistul , efectele speciale si efectele de machiaj sunt atat de puternice incat creaza o senzatie de neincredere. In acest film, scenele de posedare si exorcizare sunt la fel de tulburatoare, si sunt in mod cert violente si extreme, dar sunt credibile. Interpretarea lui Jennifer Carpenter mi-a permis sa fac un film care nu depinde de efecte vizuale, deoarece interpretarea ei este intr-adevar extraordinara si intuitiva. Este ceva cum nu am mai vazut pana acum. Distribuirea rolurilor filmului a inceput prin alegerea actorilor potriviti care sa-i interpreteze pe Erin Bruner si pe Parintele Richard Moore. Aceste doua personaje constituie esenta dramei si intruchipeaza cele doua parti ale infruntarii. Erin este sceptica, in timp ce Parintele Moore este un om cu o credinta de nezdruncinat. Am hotarat ca cea mai buna metoda era de a spune povestea din perspectiva unui personaj laic, acesta fiind Erin Bruner, explica Tripp Vinson. In caliate de avocat al Parintelui Moore, Erin porneste intr-o calatorie interioara, o calatorie care o duce dintr-un loc sigur, intr-un loc aproape de granitele temerilor ei si mai departe, pe taramul posibilului. Unul dintre lucrurile care m-au interesat cu adevarat in legatura cu acest scenariu a fost a fost ideea generala de demoni personali cotra demoni religiosi, si cum pot exista perceptii diferite ale faptelor, remarca Laura Linney. Multe lucruri i se intampla lui Erin de-a lungul filmului si ea incearca sa inteleaga reprezinta acestea. Ea poate privi lucrurile pe de o parte rational , iar pe de alta le poate privi si altfel si in felul acesta sa ajunga la o concluzie diferita despre un lucru ce pare foarte simplu. Este doar vantul care deschide usa, sau este altceva? Personajul Parintelui Richard Moore, un om care este judecat si in mainile caruia tanara fata a murit, a trebuit sa fie un personaj puternic. Tom Wilkinson are o fata in care se citeste bunatatea, spune Boardman. Cand il vezi pe ecran simti ca in spatele ochilor lui se afla ceva – si ca se intampla ceva. Ar putea fi ceva intunecat, niste lucruri din trecutul sau care cantaresc mult, dar de asemenea tii la acest personaj, simti compasiune de el. Cred ca acest personaj, Parintele Moore, patrunde intr-o foarte dificila etapa a vietii sale si imbratiseaza viitorul cu curaj, cu putere si mai presus de toate cu credinta, afima Tom Wilkinson. Prin intermediul relatiei cu Emily el descopera o prezenta satanica care ii intareste parerea ca ea nu este doar bolnava psihic. Evolutia personajului lui Erin este indreaptata catre relatia sa cu Parintele Moore. In mod cert Parintele Moore nu este un nebun, nu este un om prost sau un fanatic religios, explica Wilkinson. Cred ca Erin ajunge sa respecte intelepciunea Parintelui Moore, dar ea nu poate sa accepte convingerile de care el este atat de apropiat. Derrickson pusese totul la punct si alesese o actrita care sa o interpreteze pe Emily Rose, cand Laura Linney i-a propus sa o vada pe Jennifer Carpenter. Laura si Jennifer au lucrat impreuna la o productie de pe Broadway The Crucibile, si Linney a considerat-o drept una din cele mai bune actrite pe care le-a vazut. Proba data de Jennifer mi-a schimbat intreaga conceptie pe care o aveam in legatura cu acest film, spune Derrickson. Cand am vazut ceea ce a a facut – felul in care interpreta, in care isi misca trupul – am stiut ca nu va fi nevoie sa ma bazez pe efecte vizuale. I se potrivea de minune, era complet inspaimantatoare. M-am pregatit pentru acest rol precum un atlet, si astfel am putut sa fac orice, fizic sau mental, orice Scott mi-ar fi cerut, si am stiut ca sa pot interpretez orice mi-ar fi cerut, explica Carpenter. Am citit mai multe carti despre posedare si exorcizare si am studiat pentru scurt timp si epilepsia. Am incercat sa privesc totul dintr-o perspectiva generala si sa nu las nici un punct de vedere nestudiat. A fost un privilegiu extraordinar sa lucrez cu Jennifer, spune Tom Wilkinson. Intr-adevar rolul i s-a potrivit si a fost foarte bine pentru mine deoarece a dat o anumita nuanta de spaima interpretarii mele. A fost incredibil de adevarata. Campbell Scott il interpreteaza pe Ethan Thomas, procurorul. Tom este un metodist convins care nu crede in notiunea catolica de posedare si de exorcizare. Am vrut sa schitez un om credincios, dar sceptic in fata acestui gen de fenomene, spune Derrickson. Se adauga complexitatii filmului, caci publicul nu il poate cataloga drept un om necredincios. El crede in Dumnezeu, dar crede cu tot sufletul ca Parintele Moore a actionat neglijent si aceasta a dus la moarte tinerei fete. Ethan Thomas este profund rational… in spatele personajului se simte ardoarea cu care doreste sa-si faca datoria ca servitor al legii, spune Scott schitandu-si personajul. Shohren Aghdashloo il interpreteaza pe Dr. Adani, un antropologist cunoscut, care este chemat ca martor de catre Erin Bruner. Personajul lui Shohren a fost scris ca urmare a cercetarilor pe care noi le-am intreprins in acest domeniu, spune Derrickson. M-am gandit ca era imperativ necesar sa includem informatii care ar putea sa legitimeze fenomenul de exorcizare din punct de vedere ne-religios. Dr. Adani nu este catolic, dar apara faptul ca posedarea si exorcizarea este un fenomen global care se intampla in toate culturile. Derrickson si Boardman au pornit in procesul de pre-productie cu o idee foarte clara despre cum doreau sa arate filmul. Ne-am dorit ca, vizual, filmul sa impleteasca armonios frumusetea cu teroarea, explica Derrickson. In acest scop, Derrickson i-a prezenat scenografului David Brisbin un numar de picturi de Francis Bacon, care exprimau o conceptie plastica apropiata de ceea ce regizorul a dorit pentru film , atat in ceea ce priveste culoarea cat si puterea de a sugera emotie a imaginilor. Am tendinta de a rezista ideii de a schematiza personajele sau psihologia prin culori, noteaza Brisbin. In linii generale paleta de culori pentru The Exorcism of Emily Rose este impartita in mai multe zone, explica Brisbin. Portocaliul este reprezentativ pentru spaime, castaniu pentru nelinisti si alb pentru speranta. Acestea sunt culorile de baza pentru intreaga poveste. Efectele vizuale folosite in acest film au fost atent create pentru a potenta realitatea, dar fara sa o depaseasca. Mentinerea unui nivel ridicat de realism este ceea ce ma intereseaza in primul rand ca realizator de efecte, spune supervizorul VFX Michael Shelton. Constatam azi o risipa de munca si imaginatie in filmele de efecte speciale dar nu cred ca ele potenteaza intr-un fel povestea. Provocarea de a face efectele credibile in acest film ar trebui sa aiba ca rezultat un efect tulburator asupra audientei. Un exemplu al acestei tratari subtile a efectelor vizuale este evident in scena capelei. Emily se apropie de crucifix cautand mangaiere dar este violent respinsa de catre el. Am conceput un dispozitiv in care Jennifer este legata, care ii imobilizeaza picioarele si care ii sprijina spatele, astfel incat ea se poate apleca pe spate mai mult decat ar fi normal posibil, explica Shelton. The Exorcism of Emily Rose combina genurile pentru a crea un efect extraordinar. Cred ca ridica tensiunea, spune Laura Linney. Avem tensiunea din sala de judecata si o tensiune supranaturala care se combina. Avem ceva real – legea – care se ocupa de ceva confuz si nesigur – supranaturalul. In lumina proliferarii sectelor religioase fundamentaliste si a razboilui civil bazat de diferente etnice si religioase, intrebarilor dificile pe care le pune filmul par a fi si relevante si necesare. Un lucru care imi evoca amintiri este o replica a Parintelui Moore, care spune ca ca credinta si indoiala trebuie sa co-existe, deoarece credinta fara indoiala poate fi periculoasa, spune Jennifer Carpenter. Precum unul care a mers la scoli catolice timp de 12 ani, aleg sa interpretez povestile biblice in mod alegoric, spune Gary Lucchesi. Cand ma gandesc la Paste, ma gandesc la Inviere. Cam asta se poate spune despre interpretare – modul cum alegem sa privim viata. Cel mai important lucru este acela ca acest film nu incearca sa spuna nimanui ce sa creada si ce sa gandeasca, afirma Laura Linney. Filmul ridica intrebari, dar in mod cert nu ofera raspunsuri.