Sinopsis Elizabeth: Epoca de Aur

Realizat in 1998, Elizabeth a intrat pe piata cinematografica ca un produs artizanal al unei echipe de elita dar, drumul sau spre public a luat turnura unui mare eveniment, avand atuurile numite Cate Blanchett, o poveste bune sustinuta de imagini si o productie puternica. Elizabeth a avut 7 nominalizari la Oscar, 11 la BAFTA si trei la Globurile de Aur (Unul castigat de Cate Blanchett). Cineastii optasera pentru o viziune moderna a unei perioade istorice apeland de multe ori la imagini iconoclaste, iar regia lui Kapur aducea si viziunea unui oriental asupra istoriei apusene. In timpul filmarilor la Elizabeth, se discutase despre posibilitatea cuprinderii intregii domnii a reginei (de aproape 45 de ani) intr-o trilogie. A cuprinde intreaga ei domnie intr-un singur film era ceva imposibil. Ar fi fost mult prea lung, s-ar fi intamplat mult prea multe, am fi avutmulte biografii extraordinare intr-o singura mana spune producatorul Tim Bevan. Incurajati de succesul primului lor film, echipa a reluat discutia despre niste eventuale sequel-uri, si la cinci ani dupa lansarea primului film, scenaristii au inceput sa lucreze la Elizabeth: The Golden Age. Daca Elizabeth era concentrat asupra primilor ani ai domniei, asupra luptei pentru asigurarea tronului si a transformarii reginei-novice intr-o Regina care-si asuma destinul, Elizabeth: The Golden Age acopera anii de mijloc ai domniei, exploatand pe plan politic, conflictul cu Philip al II al Spaniei, si cu tot Imperiul catolic din spatele sau. Cand Elizabeth a ajuns Regina, in 1558, jumatate din populatia Angliei era catolica, dar, trecand peste orientarea religioasa, ea si i-a dorit in primul rand supusi credinciosi, protejandu-i chiar de atacurile intolerantilor protestanti. Noul film isi propune sa analizeze notiunea de toleranta religioasa, in termeni moderni, dar apeland la material istoric. Kapur crede ca filmul este despre Cate Blanchett, care o interpreteaza pe Elizabeth pentru epoca moderna. Dincolo de asta, este un film despre conflictul dintre fundamentalism si toleranta, moarte si nemurire, despre lucruri cu care ne confruntam zi de zi. La un nivel mai intim, filmul trece de conflictele politice si o vede pe regina ca pe o femeie, sesizand trecerea de la statutul de muritoareindragostita la cel divin, analizand episodul cel mai romantic al vietii sale, relatia cu Sir Walter Raleigh, prin intermediara sa Bess. Elizabeth spera sa-l poata pastra spiritual pe Raleigh alaturi de ea, in timp ce-i livreaza trupul frumoasei Bess. Dar regina pierde acest joc. Lucrand pentru a treia oara impreuna (dupa seria Bridget Jones), producatorii Jonathan Cavendish si colegii sai de la Working Title Films, Tim Bevan si Eric Fellner au apreciat ca experienta trebuie condusa tot de regizorul Kapur,pentru ca: este un tip cu idei noi, care le arunca fara probleme pe cele vechi, care are curajul sa puna intrebari. Opereaza la nivel metaforic si mitic, impingand mereu cateva idei sub aparente, asa ca scena pare sa fie despre un anumit lucru, dar de fapt este mult mai mult decat atat. (Cavendish) DISTRIBUTIA LA ORA INTOARCERII REGINEI Esential in noul proiect era distribuirea actritei Cate Blanchett: Fara ea filmul nu s-ar fi putut face spune Kapur. Desi interesata de proiect, Blanchett nu a fost imediat atrasa de ideea revenirii la personalitatea reginei-fecioara. Dupa lungi discutii cu Rush si Kapur a acceptat, mai ales ca avusese experienta reluarii unui rol: Hedda Gabler jucata la Sydney si reluata 18 luni mai tarziu la New York. Elizabeth continua sa fascineze, si de aceea sunt atatea feluri de a-i povesti viata. De aceea cand o faci, depinde pe ce si cum pui lumina declara Blanchett. Pentru Cate va fi cu mult mai incitant, personajul este acum mult mai complex. Trebuie sa dea o interpretare la fel de expresiva vulnerabilitatii, dar acum ea trebuie sa fie mai subtila, sa treaca dincolo de aparentele acestei femei foarte puternice indica regizorul. Conceptul de aparenta, - literalmente, Elizabeth a trait ca pe o scena – este unul din lucrurile care o intriga pe Blanchett. S-a transformat intr-un icon, intr-o imagine pe care a lustruit-o din ratiuni politice… si, cred eu, pentru propria ei protectie sentimentala. Ce am incercat eu sa fac in acest film, a fost sa dau un sens acestei femei – fara prieteni, sot sau copii- cautand ce ar putea umple acest gol. Elizabeth avea un simt extraordinar al autocontrolului. Pentru Blanchett, relatia ei cu Raleigh este aspectul cel mai motivant al lucrului din spatele rolului. O alta ratiune de acceptare a rolului a fost reintalnirea cu regizorul Kapur. Ne intelegem din priviri si respectam ideile fiecaruia. El are un mod unic de a aborda fiecare scena, dar in acelasi timp este colaborant si iubeste actorii. Schimba o scena in functie de ce aduce un actor, daca el simte ca asa este bine. Si Kapur o caracterizeaza pe Cate ca fiind o combinatie de talent, control, intelegere, intelect si emotie.. Toate aceste calitati, ordonate de o disciplina de fier, o fac sa simta diversele fatete ale unui rol pe care il abordeaza. Lucreaza continuu, si daca are doua minute libere, citeste replicile si mediteaza asupra lor. Cate a realizat inca din primul film ca se adreseaza femeilor contemporane si ceea ce a facut ea a fost sa exploreze costurile necesare pentru a avea tot este opinia producatorului Tim Bevan. Geoffrey Rush, a semnat contractul pentru rolul sfatuitorului Walsingham cu mult inaintea reginei sale. Walsingham a fost cel mai tare spion. Pe la 1580 el conducea cea mai vasta retea despionaj din Europa isi caracterizeaza el personajul. InThe Golden Age, Kapur a fost interesat sa exploreze ce se intamplacu o figura publica cand este inghitita de dilemele personale, iar prin implicarea fratelui sau intr-un complot, Walsingham este cu certitudine descoperit. Si tocmai acest nou aspect al personajului, l-a determinat pe Rush sa accepte rolul. In perioada de inceput, Walsingham a fost mentorul reginei, dar acum in noua realizare, el este redus mai mult la rolul de curtean, cu o influenta in descrestere pe langa Elizabeth. O alta ratiune pentru acceptarea rolului a fost reintalnirea cu Kapur. Cand vorbeste cu un actor o face apeland la imagini, mai mult decat la cuvinte. Are o imaginatie covarsitoare, si in timpul filmarilor asta il face extrem de prezent Are un umor nebun si o verva jucausa atunci cand explica fiecarui actor lucrurile grave din biografia personajelor interpretate. Figura legendara a lui Sir Walter Raleigh punea echipa in fata alegerii unui actor care sa sa corespunda fizic si spiritual personajului. S-a optat pentru Clive Owen, dupa un casting la care actorul a impresionat intrand imediat in pielea personajului. Kapur il caracterizeaza astfel: are fata si personalitate pe care cred eu ca le avea Raleigh. Este electronul liber care perturba totul si creeaza haos. Obisnuit cu profilurile de contemporani pe care le interpretase, Owen incearca sa dea energie personajului, vazand in el un amestec de educatie si aroganta. Blanchett detecteaza in atractia reginei fata de el, nu atat dragoste cat o combinatie dragoste-invidie. Voia sa vada lumea prin ochii lui, sa traiasca o alta viata, sa fie o alta persoana. Oricat de inteligenta, culta, citita a fost Elizabeth nu a parasit niciodata Anglia si in Raleigh, eaa vazut omul care descoperise o lume noua (Blanchett) Despre relatia Elizabeth-Raleigh, Owen are urmatoarea opinie: Raleigh e un tip extrem de ambitios, si prioritatea sa este sa-si asigure fonduri pentru o noua expeditie si pentru asta depune toate eforturile pentru a obtine favorurile reginei. Dar este impresionat si atras de ea. Are o onestitate rara printre curteni, pe care ea a remarcat-o imediat. Dar cel mai interesant in acest proiect mi s-a parut perspectiva lui Shekhar, modul in care filmeaza. Noua actorilor nu ne impune ideile lui preconcepute, ci daca vede ca un interpret lucreaza intr-un mod diferit, el incearca sa stimuleze asta. Dar exista un element care apartine oricarui film care portretizeaza un personaj real: intr-un anumit punct filmul se desprinde de istorie, si cade in responsabilitatea mea sa-l interpretez pe Raleigh asa cum autorii il vad. Al treilea punct al trunghiului amoros este tanara si atragatoarea doamna de onoare, Bess Throckmorton. Voiam o persoana plina de prospetine, tinerete si energie, cineva in care Elizabeth sa vada o varianta mai tanara a sa. Cautam pe cineva nu prea cunoscut, dar carismatic care sa poata sta langa Cate spune producatorul Cavendish. Abbie Cornish, debutanta din Somersault (2004), indeplinea aceste criterii. Rush care a jucat alaturi de ea in Candy, o caracterizeaza: Camera pur si simplu o adora. Nu e vorba despre antrenament sau cine stie ce tehnica, ci despre freamatul unui mare talent. Pentru o tanara de 25 de ani, acest rol a fost o provocare mai ales ca el are si o parte intriganta in modul in care ea combina ceva luminos cu o zona intunecata. Shekhar are abilitateade a se scufundasi de a explora teritorii interioare fara limite, fara granite. In rolul regelui Philip al II lea al Spaniei a fost distribuit starul spaniol Jordi Molla, care a plecatde la ideea regizorului care vedea personajul un om al intunericului, un liliac complexat si usor ridicol. Molla a apelat la artificii de voce si mers pentru a-si portretiza personajul, care a urat-o atat de mult pe regina Angliei, ura intemeiata atat pe ratiuni religioase cat si de familie. – el fusese casatorit cu sora vitrega a Elizabeth-ei, cunoscuta si ca Bloody Mary, dupa campania sa de revenire a Angliei la catolicism. Samantha Morton, a fost aleasa sa o intruchipeze pe Mary, regina Scotiei, verisoara Elizabeth-ei si urmatoarea in linie la mostenirea tronului. Cred ca este un personaj fascinant al istoriei, iar viziunea lui Shekhar cauta sa capteze esenta personajului. declara Samantha. De multe ori, istoria este scrisa la comanda celor puternici. Eu vreau doar sa spun o poveste care rezoneaza cu spiritul meu si al epocii mele. argumenteaza Shekhar. COSTUME SI MACHIAJ PENTRU O REGINA Autoarea costumelor Alexandra Byrne are avantajul colaborarii la Elizabeth. Am venit cu avantajul documentarii facute pentru primulfilm, ceea ce mi-a dat o libertate extraordinara in a privi epoca. Dupa ce am citit enorm despre Elizabeth, am descoperit prezenta ei uimitoare, rochiile ei uluitoare, frumusetea ei, careia am incercat sa-i dau o turnura moderna care s-o faca accesibila publicului de astazi. Puncul de inspiratie in costumele Alexandrei este creatia spaniolului Balenciaga, care in colectiile sale din anii 50, a reinterpretat si cateva dintre toaletele Elizabethei, care a fost un icon al modei din sec XVI. Costumele si machiajul sunt de multe ori revelatorii pentru subtextul filmului. Ea a facut costume vii si accesibile secolului XXI comenteaza Rush. In Elizabeth personajul central era o fata, o printesa, dar acum este o regina angajata in drumul spre nemurire… si stilul ei de a se imbraca reflecta asta opiniaza autoarea costumelor. Pentru scena in care Elizabeth apare in fata trupelor sale, moment-cheie al filmului,echipa a optat pentru o armura soldateasca, in maniera Ioana DArc, care sa o apropie de supusii sai. Foarte important pentru regizor a fost relatia dintre Bess si regina, prima fiind fateta umana, muritoare a celei de-a doua, si de aceea era importanta relatia dintre hainele celor doua. Cat priveste hainele lui Raleigh, echipa a fost uimita, dupa documentare, de faptul ca in epoca, barbatii aveau in generalun singur costum, pe care, il uscau, il carpeau, il curatau, dupa necesitati. Asa ca si costumele lui Owen reflectau acest lucru: maruntisuri care-i imbogatesc garderoba si o evolutie a costumului de baza in urma calatoriei pe mare. Jenny Shircore, autoarea machiajului si coafurilor, castigatoare a unui Oscar si a unui premui BAFTA pentru munca la Elizabeth, a plecat de la idea ca regina se maturizeaza treptat. S-a inspirit din portretele epocii, si plecand de la viziunea regizorala, a mizat pe o regina vazuta ca o fiinta puternica, care-si construia permanent propria imagine. In acest sens ea a lucrat cu machioza personalaa lui Cate Blanchett, care a tinut sa dea o turnura speciala acestei figure istorice atat de vizualizata. IN CAUTAREA CULORII LOCALE In general, filmarile au fost facute in cele mai importante catedrale sau in locuri cu o semnificatie speciala pentru istoria Angliei, tinand cont de faptul ca in noul film scara se rasturnase oarecum. Daca in Elizabeth, regina era coplesita de mediul architectonic, aici ea trebuie, metaforic, sa para mai mare decat tot ce o inconjoara. Aceasta a fost conceptia de baza in alegerea sau construireadecorurilor de catre scenograful Guy Hendrix Dyas, care a optat pentru filmari in catedrale din sudul Angliei, in care putea sa se joace cu scara om-cladire. In plus trebuia sa tina cont si de dorinta lui Shekhar de a surprinde detalii semnificative, oricum ar fi miscat aparatul de filmat. Marea provocare a fost conceperea apartamentului regal, conceput ca o insiruire de arce si coloane, prin care camera sa se poata misca fara restrictii. In constructia decorurilor s-au utilizat materiale reale din constructii: granit pentru pavimente, lemn pentru sculpturi. Dyas a costruit si vasul lui Raleigh, The Tyger, care a stat pe un dispozitiv ce il putea misca. LOCURI DE FILMARE In catedrala Westminster s-a filmat 2 nopti, la casa Hatfield, din Hertfordshire s-au tras scenele cu Mary, regina Scotiei, si cu mici transformari cele din casa lui Walsingham, iar in Biserica St Bartolomew din Londras-a montat scena executiei lui Mary. 4 zile s-a filmat la catedrala Winchester (in film prezentata ca si catedrala Sf. Paul) scena chemarii la arme. Efervescenta arhitecturala din timpul Elizabethei a fost prezentata in filmprin construirea catedralei Sf. Paul. Echipa a filmat la Cambridge la St. Johns College, dar a inregistrat pe pelicula si The Royal Barge, vazuta si in A Man For All Seasons. In Catedrala Ely a fost plasata curtea regala Whitehall, dar si camera in care Elizabeth s-a intalnit cu ambasadorul spaniol. In scena banchetului, pentru a regasi parfumul epocii, s-a apelat la gastronomia din sec. XVI. Discursul de la Tilbury s-a filmat in Brean Down, o zona stancoasa in care au fost instalate corturi in stil Tudor. Tot in West Country s-a apelat la decorurile catedralei din Wells.