Cu multa bucurie in suflet va prezint de aceasta data un mic review despre cel mai nou blockbuster care va avea premiera de maine la cinema: Independence Day: Resurgence.

Dupa cum stim, Ziua Independentei a fost lansat in vara anului 1996 si a fost un succes de proportii, unii critici desemnandu-l ca fiind primul summer blockbuster al culturii americane care l-a ridicat la rang de (super)star pe Will Smith si le-a consolidat cariererele lui Bill Pullman si Jeff Goldblum, plus ca regizorul Roland Emmerich a primit un card bancar nelimitat pentru a-si produce viitoarele pasiuni in materie de filme.

Oare ce a avut acest film in special fata de alte filme de succes la vremea respectiva? 

Raspunsul e simplu: efecte speciale, explozii nemaintalnite, actori de valoare dar in special a fost stilul de regie si prezentarea evenimentelor in favoarea spectatorului care este pus intr-un carusel si plimbat prin circa 130 minute de andrenalina pura, o stare relativ noua si care a atras publicul spre marile ecrane. 

Poate datorita Zilei Independentei suntem astazi delectati cu super-productiile cu bugete nelimitate, efecte speciale din abundenta, actiune si ceva umor pe alocuri, o alegere pe care unii o condamna iar altii (inclusiv subsemnatul) o apreciaza si o consider o evolutie naturala a cinematografiei.

In ceea ce-l priveste pe regizorul Roland Emmerich, cariera acestuia a avut un curs descendent, fiind la carma unor filme cu bugete uriase, insa raportul pret/calitate a fost undeva intre slab si mediu. 

Putem enumera aici Godzilla, The Day After Tomorow, 10.000 BC, 2012 si White House Down, toate pline ochi de efecte speciale insa fara acel strop de suflet, fiind mai degraba filme comerciale pentru a extrage banii din buzunarul spectatorilor.

Iata ca acum Roland al nostru este pus in fata unui cec de 200 de milioane de dolari, un scenariu destul de bun si in stransa legatura cu prima parte.

Avem si o distributie extrem de interesanta din care enumeram cei trei piloti de vanatoare Jessie T. Usher, Liam Hemsworth si Maika Monroe, un erou, actual director al Zonei 51, Jeff Goldblum, un fost presedinte plin de eroism, Bill Pullman si nu in ultimul rand, un doctor dement dar plin de viata si nu numai, Brent Spiner.

Stiu, stiu, dar unde este Printul din Bel-Air? Pai alde Will Smith a avut pretentia sa primeasca suma de 50 de milioane de dolari pentru a-l reintruchipa pe Capitalul Steven Hiller iar producatorii l-au trimis sa-si vada de treaba lui si au preferat sa modifice un pic scenariul pentru a-l scoate in evidenta pe succesorul sau, Dylan Hiller, interpretat de Jessie T. Usher, o alegere oarecum inspirata.

Actiunea din Independence Day: Resurgence se petrece la fix 20 de ani de la evenimentele din primul film, respectiv umanitatea este unificata in urma razboiului iar tehnologia a avansat considerabil datorita insusirii sistemelor de pe navetele prabusite sau partial deteriorate ale extraterestrilor.

Dar iata ca se iveste o noua problema cand un semnal de alarma al navei prabusite de pe Pamant tocmai a ajuns la o alta nava-mamica si aceasta a luat hotararea sa ne mai faca o vizita pentru a anihila toate formele de viata ale planetei noastre.

Fara a oferi prea multe spoilere, as dori sa mentionez ca in acesti 20 de ani, natiunile unite ale Pamantului au elaborat un plan complex de aparare a planetei noastre, iar desfasurarea de forte este extrem de spectaculoasa vizual. Rezultatul insa, este usor de banuit.

“La piece de resistance” a filmului nostru este o noua perspectiva a razboiului cu aceasta uriasa forta invadatoare care tocmai ce a inclinat usor balanta in favoarea umanitatii si care a lasat o uriasa poarta pentru inca un sequel.

Din pacate nu va pot oferi alte informatii in aceasta privinta intrucat v-as strica placerea de a-l viziona in cinematografe.

Calitatea audio-video este fara cusur, munca de randare a tuturor detaliilor este pur si simplu impresionanta, secventele de actiune (aproape o treime din film) sunt un deliciu vizual si pentru cei mai pretentiosi cinefani.

De asemenea, modalitatea de prezentare a scenelor de actiune, unghiurile de filmare, montajul si imaginea sunt de asa natura incat sa puna in valoare efectele speciale si astfel sa ofere o experienta mult superioara altor blockbustere. 

Doresc sa ii acord aprecierile mele regizorului Roland Emmerich, intrucat a reusit sa ne ofere un sequel la un nivel apropiat de filmul initial si totodata un rollercoaster de actiune si glume care au prins bine la public. Eu personal il consideram usor depasit, dar cu acest film si-a mai "spalat din pacate".

Totodata, este de apreciat rolul lui Brent Spiner in a-l interpreta pe excenricul Dr. Okun, care de aceasta data are o implicare mult mai importanta in desfasurarea evenimentelor si aduce o culoare placuta si haioasa filmului nostru, dar trebuie sa ma opresc aici pentru a nu va strica surpriza.

Per ansamblu, filmul este foarte bine realizat, ofera doze uriase de emotii pentru eroii nostri si nu in ultimul rand pregateste terenul pentru a definitiva aceastra trilogie intr-un mare fel.

Privind partile negative, as dori sa scot in evidenta unele intamplari (clisee) favorabile eroilor nostri si lipsa unui background al personajului interpretat de Liam Hemsworth care pare usor impins in prim plan intrucat este un fratior simpatic care avea si el nevoie de o franciza de succes.

Va recomand cu cea mai mare caldura sa va rezervati circa doua ore din timpul dumneavoastra si sa vizionati Ziua Independentei: Renasterea, o doza serioasa de andrenalina si o reala placere de a-i revedea la cinema pe unii din eroii adolescentei noastre care sunt pusi in fata unui inamic covarsitor.

Filmul intra in cinematografe din 24 iunie si este distribuit de Odeon Cineplex.