In sectiunea de lung metraj a celei de-a treia editii a Dracula Film Festivalau fost selectionate 6 filme din Israel, Romania, Georgia, Slovenia, Ungaria si Italia, productii noi, dar deja premiate la importante festivaluri de gen.

La coada, e mare veselie. Desi, daca ma gandesc mai bine, e chiar trist. M-am pus in rand, disciplinata, alaturi de alti multi jurnalisti din toate tarile, cu o ora si jumatate inainte sa inceapa proiectia in avanpremiera a lui Fifty Shades of Grey. E trist pentru ceea ce spune toata treaba asta despre lume si profesia noastra. Nimeni nu vrea sa fie aici, nimeni n-a citit cartea (sau, ma rog, nu recunoaste). 

Duminica, 15 iunie, a avut loc la Salonul de Concerte al Orchestrei Simfonice a Presedintiei festivitatea de inchidere a celei de a XXV-a editie a Festivalului International de Film de la Ankara, marele premiu fiind atribuit filmului Apartamentul, regia Atil Inac. 

Nota: Am scris articolul acesta in februarie, pentru una dintre putinele reviste care ma mai plateau. Revista a murit – dupa o agonie lunga – asa ca articolul n-a mai aparut. Cum multe din observatiile pe care le-am facut nu sunt de moment, ci stranse in cei 9 ani de participare la festival – si cum filmele din topul de mai jos inca isi mai asteapta distribuirea pe ecrane (sau in festivaluri), m-am gandit ca materialul ramane relavant (multumesc, Emi, de gazduire).