La conferinţa de presă de ieri, ce a urmat după vizionarea filmului Lake Tahoe au participat: Fernando Eimbcke (regizor, scenarist), Daniela Valentine, Diego Catano, Juan Carlos Lara şi producătorul Christian Valdelievre.

Filmul este povestea dramatică a unui tanăr care trebuie să treacă peste moartea tatălui său. intr-o călatorie pentru a-şi repara maşina ciocnită de un stalp, el intalneşte o serie de personaje care il ajută mai mult sau mai puţin să vadă lumea aşa cum este ea.

Iată mai jos la ce intrebări din partea presei au răspuns echipa filmului.

Cum ţi-a venit ideea acestui film? Ai lucrat mult la el?

Fernando Eimbcke: Da, este o poveste la care am lucrat mult. impreună cu Paula Markovitch care m-a ajutat la scenariu. A fost o muncă grea pentru că au fost introduse elemente personale din viaţa fiecăruia. Am avut o echipă extraordinară, şi norocul de a avea producători imediat după ce am terminat scenariul.

Cat a durat facerea acestui film?

Fernando Eimbcke: Am lucrat 2 ani la scenariu. De la primul treatment, şi pană la ultima variantă de scenariu, care a fost a opta...

Actorii din film au mai jucat şi in alte filme sau acum sunt la debut?

Fernando Eimbcke: Am lucrat cu Diego Catano şi la filmul anterior al meu. Prima dată nu credeam că va fi potrivit pentru acesta de acum. Dar după ceva timp in care nu am găsit ce căutam, mi-am dat seama că el este cel mai potrivit, aşa că i-am oferit rolul.

Christian Valdelievre: El a fost ales cam pe ultima sută de metri, cu trei săptămani inainte de filmare...

Fernando Eimbcke: Da, iar Daniela Valentine n-a mai făcut film pană acum, nici măcar scurt metraje. Acesta este debutul ei. Mi-a fost prezentată de costumieră care mi-a spus că ştie pe cineva cu o coafură ciudată care s-ar potrivi in film. Şi s-a potrivit.

Cat la sută din film este biografic?

Fernando Eimbcke: N-am vrut ca filmul să fie complet autobiografic. Am trecut şi eu printr-o experienţă asemănătoare, cand a murit tatăl meu. imi aduc aminte că atunci, in acea perioadă, timpul a trecut altfel. Asta am incercat să redau in film. Filmul are un ritm incet, dar scenariul este foarte ritmat.

Filmul este foarte bine construit. Cum ai ajuns la aceste cadre?

Fernando Eimbcke: Cand am făcut scenariul nu m-am gandit la o zonăanume pentru filmare. Am găsit insă o zonă geografică unde este o anumită textură. Cadrele pe care le-am filmat au fost foarte bine alese. Am căutat 2-3 săptămani să găsim exact cadrele de care aveam nevoie. Am făcut multe repetiţii inainte, 2-3 ore şi după am pus camera la lucru. imi place să lucrez cu puţine elemente. Cameră fixă, fără filtre. imi place să am controlul total.

Momentele din film in care ecranul este negru... cum ai ajuns la această idee?

Fernando Eimbcke: Fade in, fade out. Aproximativ. Eu am folosit cadre blank / negru pentru a marca un final de scenă. Adică cele mai importante momente ale filmului să nu poată fi văzute pe ecran, doar să fie insinuate. Eventual să se audă doar sunetul a ceea ce se intamplă acolo. Mi-a plăcut acest lucru.

A fost şi un omagiu pentru sunet...

Fernando Eimbcke: Da, am un mare respect pentru sunet. Aproape că nu avem muzică in film. Avem tot felul de sunete care exprimă ceva. Paşi, uşi trantite, fără să vezi. Ele stimulează imaginaţia.

De ce ai ales acest titlu? (in film este un autocolant cu Greetings from Lake Tahoe lipit pe maşina personajului principal n.r.)

Fernando Eimbcke: M-am gandit la acel autocolant. Este ca un fetiş, un obiect pe care il placi. Putea fi altceva, dar a apărut acest obiect şi l-am păstrat...

Proiectele viitoare vor fi in acelaşi gen? Sau te-ai gandit să-ţi schimbi stilul?

Fernando Eimbcke: Adolescenţa este o perioadă foarte confuză. Tinerii fac greşeli. Cred că voi mai face filme cu adolescenţi. Poveştile pe care le am in cap nu sunt cu adulţi, ci tot cu adolescenţi.

Cat de grele au fost rolurile? Aţi avut vreo experienţă cinematografică anterioară?

Juan Carlos Lara: A fost o plăcere să lucrez cu Diego şi Daniela. Sunt recunoscător pentru aceasă şansă...

Diego Luna: Şi pentru mine a fost o experienţă de neuitat. M-a maturizat intr-un fel pe care nu l-aş fi crezut.

Daniela Valentine: A fost o mare experienţă. Am invăţat multe. Lucrand cu ceilalţi actori, a fost extraordinar. Să-ţi găseşti liniştea interioară... e o luptă pe care am invăţat-o alături de regizor şi echipă.