Va salut stimati prieteni cinefani, am onoarea sa va prezint parerea mea mai mult sau mai putin subiectiva despre filmul ce tocmai s-a lansat zilele aceastea in Romania, respectiv Ex Machina, o drama science-fiction ce se bazeaza pe cei mai simpli factori umani, dupa cum urmeaza sa expun mai jos:

Trebuie precizat faptul ca Ex Machina face parte din gama filmelor independente, scrise, produse si regizate dupa valoarea, talentul si inspiratia unui singur om, respectiv Alex Garland, un scenarist de nivel mediu-superior din lumea cinematografica de la Hollywood.

As dori sa cataloghez acest film in rubrica “Idei unice ce trebuiesc transpuse intr-un film”, referindu-ma la peliculele cu un buget relativ redus, bazate pe o epifanie obsesiva a scriitorului / regizor, unde se mai gasesc: Looper (scris si regizat de Rian Johnson), Moon (scris si regizat de Duncan Jones), Predestination (scris si regizat de Michael Spierig si Peter Spierig), Primer (scris si regizat de Shane Carruth) iar lista poate continua spre nesfarsit.

Privind distributia filmului nu avem foarte multe de spus, aceasta consta in 3 actori principali, respectiv Domhnall Gleeson, Oscar Isaac si Alicia Vikander si un caracter secundar ce influenteaza doar tangential povestea filmului.

In mare, filmul este un malaxor in care se amesteca un foarte posibil viitor, o portie zdravana de sentimente (admiratie, simpatie, atasament, invidie, dusmanie, teama si regret... toate in aceasta ordine), o inteligenta artificiala si un puzzle care incepe cu foarte multe piese lipsa.

Cea mai mare intrebare a filmului este daca actiunea prezentata este reala sau personajele noastre fac parte dintr-o schema mai mare iar cei care trag sforile sunt in umbra si refuza sa isi dezvaluie adevaratul plan. 

O alta mare nelamurire a peliculei noastre este cum putem demonstra ca o entitate detine inteligenta artificial. Cum putem afla daca simte intr-adevar ceea ce exprima sau doar se preface in acest sens, avand capacitatea de a aproxima sentimentele celor implicati si a-i seduce intelectual si sentimental pentru a obtine ce isi doreste.

Tensiunea in acest film este pe o rampa abrupta ascendenta si se rezuma doar la cele trei personaje, intriga ne arunca cu o pipeta din ce in ce mai multe elemente de suspans ce duc spre un inevitabilul deznodamant. 

Filmul desi este la baza un science-fiction, nu debordeaza de efecte speciale, insa cele folosite sunt de calitate, iar efectele sonore par sa te introduca in lumea viitorului, insa in cateva ocazii parca editorii audio au exagerat cu unele elemente monotonice.

Trebuie apreciat efortul si valoarea actorilor ce intruchipeaza cele trei personaje principale, acestia reusesc sa confere greutate si culoare unei idei concepute de Alex Garland, dar care din pacate a facut obiectul si altor filme, respectiv Chappie, A.I. - Artificial Intelligence, 2001 – Odiseea Spatiala, Her, Blade Runner, Wall-E si altele.

Desi ideea care a stat la baza acestui film a fost folosita cu destul succes in filmele respective, acest lucru a umbrit puternic inovatia peliculei noastre si in loc sa redefineasca acest gen, a devenit un simplu alt capitol. 

Recomand Ex Machina pasionatilor de science-fiction, dar si celor care doresc sa fie captivati de tensiunea ce poate fi provocata de o entitate (feminina) in mintea a doi savanti, dar si a publicului spectator.

Inca o data, multumesc Ro Image pentru invitatia la acest film.