Mircea Diaconu

  • In 2016, festivalul Serile Filmului Romanesc il aduce in fata cinefililor pe binecunoscutul actorul Mircea Diaconu

  • Indragitul actor Mircea Diaconu revine pe marile ecrane in Cuscrii, cea mai noua comedie romaneasca, de pe 24 octombrie in cinematografele din toata tara.

  • Miercuri, 19 februarie, la ora 16.00, la Libraria Mihail Sadoveanu din Bucuresti, actorul Mircea Diaconu va citi fragmente din La noi, cand vine iarna, primul sau roman, aparut de curand in colectia „Fiction Ltd.” a Editurii Polirom (si in format digital), in editie revazuta.
     
    Lectura va fi urmata de un dialog cu cititorii moderat de criticul literar si de teatru Silvia Dumitrache.
     
    Mircea Diaconu isi va mai intalni cititorii din Braila (vineri, 21 februarie, ora 17.00, Biblioteca Judeteana Panait Istrati), Brasov (vineri, 7 martie, ora 18.00, Libraria St.O. Iosif), Iasi (joi, 20 martie, ora 18.00, Librarium Palas). Mai multe detalii, pe siteul editurii.
     
    Vazuta prin ochii unui copil, viata pare mai frumoasa. Iar daca pustiul care locuieste intr-un sat din perioada obsedantului deceniu devine naratorul-personaj al unui roman, tragismul epocii este anulat de situatiile comice create de naivitatea perspectivei acestuia.
     
    Fiorul primei iubiri pentru o fetita din vecini infloreste intre castele imaginare si aventuri in natura, locul in care traieste este un colt de paradis, iar lucruri marunte, precum o pijama noua, pantalonii largi „de oameni mari” sau bomboanele fondante, sint cele mai mari bucurii ale vietii.
     
    Totul se schimba insa cind tatalui i se insceneaza o infractiune, iar baietelul, fratele mai mare si mama lor devin persoane indezirabile. Ceea ce nu-l impiedica pe protagonist sa dea dovada de un curaj si un spirit de sacrificiu care ar face cinste si unui adult.
     
    Un roman cu unchi si matusi, cu bunici si vecini – unii ingeri protectori, altii demoni cu chip uman –, in care un suflet inocent ne arata ca binele din oameni poate invinge si in cele mai intunecate vremuri.
     
    Mircea Diaconu (n. 24 decembrie 1949) este actor, politician, scriitor si profesor la Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica „Ion Luca Caragiale“ din Bucuresti.
     
    A fost directorul Teatrului „Nottara” pana in 2011. A jucat atat in piese de teatru pe scenele nationale, cat si in productii cinematografice celebre, precum De ce trag clopotele, Mitica?, Buletin de Bucuresti, Asfalt Tango, Cum mi-am petrecut sfirsitul lumii, Legaturi bolnavicioasesau Filantropica. A mai publicat: Sugubina (1977), Scaunul de pinza al actorului (1985) si In Bucurestii de odinioara cu Mircea Diaconu(1998).
     
    In pregatire, de acelasi autor: Sugubina, editie revazuta
  • Televiziunea Romana, prin Casa de Productie TVR, a programat in data de 10 februarie, ziua in care maestrul Victor Rebengiuc implineste 81 de ani, difuzarea spectacolului O scrisoare pierduta, in care marele actor joaca rolul lui Stefan Tipatescu
     
    TVR 2 il aniverseaza pe maestrul Victor Rebengiuc prin difuzarea unui spectacol din Arhiva de Aur a Televiziunii Romane, realizat dupa textul celebrei piese a marelui dramaturg I. L. Caragiale si preluat de la Teatrul Lucia Sturdza Bulandra.
     
    Telespectatorii vor putea urmari la TVR 2 si online pe TVRplus.ro, luni, 10 februarie, de la ora 19.10, piesa O scrisoare pierduta, a carei regie poarta semnatura unei personalitati artistice care a marcat teatrul ultimului secol – Liviu Ciulei.
     
    O scrisoare de amor trimisa de un „becher”, persoana importanta, unei doamne respectabile, din lumea „buna”, tulbura linistea din „capitala unui judet de munte”, in preajma alegerilor… In interpretarea personajelor comediei caragialesti, lui Victor Rebengiuc i s-au alaturat alti seniori ai artei teatrale romanesti: Mariana Mihut, Fory Etterle, Petre Gheorghiu, Dem Radulescu, Mircea Diaconu, Octavian Cotescu, Jean Reder, Simion Hetea, Stefan Banica Sr., Aurel Cioranu.
     
    „Selectia pieselor de teatru din Arhiva de Aur a Televiziunii Romane este un prilej de readucere in viziunea si in constiinta publicului a valorilor teatrului romanesc. Sunt opere, creatori si interpreti care au facut si fac istorie in continuare. Aceste productii ne fac, din nou, contemporani cu spiritul vremurilor in care au fost realizate, cu personalitatea autorilor si cu operele in sine, mai ales pentru ca aceste spectacole sunt marturii de arta si de viata ale unor personalitati de geniu”, spune Demeter Andras, coordonator cu atributii de Director al Casei de Productie TVR.
     
    In seria capodoperelor din Arhiva de Aur TVR se inscrie si O scrisoare pierduta, preluata de TVR in 1982, in versiunea pusa in scena de maestrul Liviu Ciulei la Teatrul „L.S. Bulandra” (prima reprezentatie – 1972). Povestea scrisorii pierdute implineste anul acesta 130 de ani de la premiera absoluta a piesei lui Caragiale, care a avut loc la 13 noiembrie 1884, pe scena Teatrului National din Bucuresti.
     
    Regizor de teatru si de film, actor, arhitect, scenograf, profesor si director de teatru - a condus teatrul bucurestean Bulandra intre 1963 si 1974, Liviu Ciulei (n. 7 iulie 1923 – d. 25 octombrie 2011) si-a pus amprenta inconfundabilei sale viziuni artistice asupra intregii lumi a scenei secolului al XX-lea.
     
    Aflati detalii despre povestea preluarii acestui spectacol de catre TVR, pe site-ul www.tvr.ro, in articolul dedicat de Iulian Foisor acestui spectacol. In acelasi articol, doamna Alexandra Orban, producatoarea acestei memorabile preluari, va ofera cateva amintiri din timpul productiei, sub titlul „Cu Liviu Ciulei, prin telefon, de la Minneapolis”.
  • Cel mai recent film al regizorului Radu Gabrea (Dincolo de nisipuri, Cocosul decapitat, Calatoria lui Gruber, Manusi rosii) se numeste Lindenfeld, o poveste de dragoste, si va fi proiectat in avanpremiera la Institutul Cultural Roman (ICR) din Berlin, joia aceasta, in data de 13 februarie.

    Din distributie fac parte Victor Rebengiuc, Victoria Cocias, Mircea Diaconu, cu participarea extraordinara a lui Ion Caramitru. Scenariul este semnat de Adrian Lustig (Funeralii fericite, Puzzle, Minte-ma frumos, Ultimul corupt din Romania, Poker, Nunta muta) si porneste de la romanul Lindenfeld (Polirom, 2005), al scriitorului Ioan. T. Morar.

    Filmul isi propune sa spuna publicului de azi o poveste de dragoste care are loc in satul Lindenfeld (in Muntii Semenic, langa Caransebes), intr-un context cu referinte istorice certe - deportarea svabilor in Siberia de catre regimul comunist, dupa Al Doilea Razboi Mondial. In prezent, satul mai are un singur locuitor. Lindenfeld, o poveste de dragoste a fost filmat anul trecut, in interpretarea extraordinara a unei pleiade de mari actori ai teatrului si filmului romanesc, pentru prima oara impreuna.

    Lung metrajul lui Radu Gabrea incepe cu un reportaj al televiziunii germane despre un sat parasit din Banat, care ii reaminteste lui Ulli Winkler, emigrat in Germania cu 60 de ani in urma, de satul copilariei sale, Lindenfeld (Poiana Teilor). Bolnav de o boala incurabila, eroul porneste pe urmele copilariei sale. O descoperire neasteptata pare sa-i schimbe viata...

    “Mi-a placut foarte mult povestea din romanul lui Ioan T. Morar”, spune regizorul Radu Gabrea. “Abordarea mea in film este, plecand de la el, oarecum modificata. Dar esenta, descoperirea acestui sat, ca un sat de civilizatie disparuta, care provoaca in fostii lui locuitori amintiri, uneori dureroase, alteori fericite, m-a facut sa aleg aceasta forumula de film.”

    Eroul principal al filmului este, ca si in cartea lui I. T. Morar, un copil al satului, plecat in Germania, dupa un incident foarte tragic. “Acesta este aportul nostru la scenariu, adica al scenaristului Adrian Lustig”, spune Radu Gabrea, “faptul ca se intampla in momentul in care svabii, locuitorii acelui sat, sunt deportati in Rusia, in 1945. Dupa cinci ani, o parte, cei care au supravietuit, s-au intors in tara. Asa incepe filmul meu.”

    Imaginea ii apartine tanarului operator George Dascalescu, decorurile, Madalinei Marinescu, realizate in studiourile Atlantis Film, iar montajul, Melaniei Oproiu. Filmul este produs de Radu Gabrea.

    Avanpremiera de la ICR Berlin

    ICR Berlin (Koenigsallee 20A, 14193) va dedica intreaga seara regizorului roman, joi, 13 februarie. Dupa vizionarea filmului Lindenfeld, o poveste de dragoste, care va incepe la ora 19.30, Radu Gabrea, impreuna cu doamna Victoria Cocias, care interpreteaza rolul feminin principal, prezenti amandoi la Berlin, vor participa la o discutie cu publicul.

    Au confirmat prezenta la aceste eveniment Excelenta sa, Dr. Lazar Comanescu, ambasador al Romaniei in Germania si Mihai Kogalniceanu, directorul Centrului National al Cinematografiei.

    Filmul va fi proiectat in limba romana, cu subtitrare in germana.

    Pentru Radu Gabrea, dupa 22 de ani in care a locuit in Germania, Berlinul a devenit un loc foarte familiar. Regizorul spunea, cu cateva zile inainte de avanpremiera:

    “Consider ca, nu numai in tara, ci si acolo este foarte multa lume interesata de acest film. Am vrut sa aiba avanpremiera in Germania pentru ca subiectul e legat de foarte multi oameni care au locuit acolo. Este vorba de copilaria lor... O serie intreaga de scriitori germani de origine romana, inclusiv Herta Müller, provin exact din zona in care are loc actiunea filmului. Cand Ioan T. Morar si-a scris romanul (Lindenfeld, n.red.) dupa care ne-am inspirat noi cu scenariul acesta, Herta Müller chiar a vizitat satul Lindenfeld.“

    In ceea ce priveste suprapunerea datei avanpremierei cu perioada de desfasurare a celebrului Festival International de Film de la Berlin (06 - 16 februarie), Radu Gabrea ne-a spus: “Stiu ca sunt eclipsat intr-un fel de Festival... Dar cred ca publicul de-acolo, cinefilii interesati, cei care vor sa vada acest film vor veni sa-l vada la ICR Berlin.”

    Radu Gabrea este pentru a doua oara un invitat de onoare al Institutului Cultural Roman din Berlin, dupa ce in februarie 2013, in timpul Berlinalei, a prezentat aici in premiera cele doua documentare ale sale de anul trecut, Trei zile pana la Craciun si Evrei de vanzare, vizionate de un public foarte numeros, filme care au generat discutii intense.

    Ca student, arestat de comunisti. Ca regizor, cenzurat de Ceausescu

    Radu Bartholomeu Gabrea s-a nascut in 1937, la Bucuresti.

    In 1956 are loc o prima ciocnire a studentului in anul II la Institutul de Constructii Radu Gabrea cu regimul comunist: este arestat pentru intentia de a participa impreuna cu alti studenti la o manifestatie de solidaritate cu Revolutia din Ungaria.

    9 luni de arest este eliberat si apoi readmis la Facultatea de Constructii pe care a absolvit-o, devenind inginer in constructii civile si industriale. Cativa ani mai tarziu, se inscrie la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica (IATC) din Bucuresti.

    Lung metrajul sau de debut, Prea mic pentru un razboi atat de mare, realizat in 1969, dupa un scenariu de D. R. Popescu, este premiat la Festivalul de la Locarno in 1970 si selectionat la Quinzaine des réalisateurs, Cannes, in acelasi an.

    A doua ciocnire majora cu regimul comunist are loc in 1974. Filmul sau, Dincolo de nisipuri (dupa un roman de Fanus Neagu; cu Dan Nutu, George Constantin, Mircea Albulescu, Emil Botta si Gina Patrichi) este oprit din ordinul personal al lui Nicolae Ceausescu.

    Filmul a fost selectat la Quinzaine des réalisateurs, la Cannes, in acelasi an. Cariera fiindu-i compromisa, regizorul Radu Gabrea se hotaraste sa emigreze in Germania, tara de origine a mamei, in 1975. In cei 20 de ani petrecuti aici, Gabrea realizeaza o serie de filme in limba germana, printre care si Un barbat ca Eva, inchinat cineastului Rainer Werner Fassbinder.

    Dupa Revolutie se intoarce in Romania, unde regizeaza o serie de filme romanesti: Struma, Noro, Mostenirea Goldfaden, Cocosul decapitat, Calatoria lui Gruber, Manusi rosii si Trei zile pana la Craciun, scenariul lui Grigore Cartianu dupa propriul lui roman, Sfarsitul Ceausestilor.

    In 2002, regizorului Radu Gabrea i se acorda Ordinul National „Serviciul Credincios” in grad de cavaler, din partea Presedintiei Romaniei, pentru ca in februarie 2011 sa primeasca Ordinul Crucea de Cavaler a Ordinului pentru Merite al Republicii Federale Germania.