In aceasta saptamana avem 3 premiere extrem de interesante si asteptate de public.

Incepem cu SF-ul Interstellar: Calatorind prin Univers. Cea mai noua aventura (de data aceasta interstelara) a lui Christopher Nolan (Memento, Inception, trilogia The Dark Knight) ne duce intr-o calatorie departe de lumea pe care o stim.

Pelicula scrisa de fratii Nolan (Christopher si Jonathan) este una ambitioasa. Ce se intampla cu rasa umana, daca planeta noastra este pe moarte? La aceasta intrebare incearca sa gaseasca raspuns Interstellar. Si il gaseste: putem sa calatorim cu ajutorul unei gauri de vierme spre alte planete locuibile in cautarea noului camin care sa gazduiasca rasa umana.

Chiar daca filmul este destul de lung (aproape 3 ore) acest lucru nu prea ajuta actiunea din el. Cu momente care puteau foarte bine fi taiate la montaj (de exemplu intreg episodul cu Matt Damon – scuze Matt, tu ai fost foarte bun in rol… dar pur si simplu intreaga intriga de pe planeta respectiva a fost inutila) si nenumarati timpi morti Interstellar da senzatia unui film lungit la maxim doar pentru a zapaci spectatorul cu explicatii stiintifice la care daca nu esti un spectator fidel de SF nu intelegi mare lucru. Cum spunea un prieten, Interstellar este un dezastru intergalactic. Porneste pe atat de multe idei si directii incat sfarseste incurcat in propriile carari. 

Una peste alta, nu pot spune ca am fost foarte incantat de Interstellar. Ma asteptam ca dupa seria de trailere complet neatragatoare sa urmeze un film care sa ma suprinda. Din pacate, cam ce vedem in trailer, asta este si in film.

Daca ati vazut Gravity si Contact (culmea, tot cu Matthew McConaughey... dar MULT mai bun ca Interstellar) o sa va dati seama si de ce aveti pe tot parcursul Interstellar-ului un sentiment de déjà vu.

Daca am scris de atatea lucruri negative, sa aduc vorba si de doua lucruri care mi-au placut: secventa de pe planeta cu apa si imaginea de ansambu a filmului (Hoyte Van Hoytema, responsabil si pentru Let the Right One In si Her). In rest, astept urmatorul film al lui Nolan, in care sper sa-si revina din amorteala cinematografica din ultima vreme.

Cea de-a doua premiera a saptamanii este si recomandarea noastra principala din acest weekend. Barbati misto / The Stag este o comedie irlandeza indrazneata care cu siguranta va va amuza copios.

In Barbati misto, un viitor mire, accepta, fara prea multa tragere de inima, sa petreaca un week-end al burlacilor cu prietenii sai, in aer liber, undeva in partea de vest a Irlandei.

Spre disperarea lor, ei sunt insotiti de fratele imprevizibil al miresei, un individ cunoscut sub numele de Bormasina, a carui personalitate exploziva si leadership haotic ii poarta pe toti intr-o aventura de neuitat.

Filmul deja si-a creat o comunitate pe Facebook: www.facebook.com/barbatimisto, are un site oficial, www.barbatimisto.ro si este probabil cel mai promovat film independent din ultima vreme in cinematografe. Este de altfel si primul film adus la cinema de un nou distribuitor: Freealize.

Barbati misto este un film la care razi pe bune, iti creaza o stare de buna dispozitie si spre deosebire de filmele americane in care comedia este mai mult de situatii, aici avem si dialoguri foarte amuzante, personaje bine conturate si o poveste emotionanata despre prietenie si respect.

In fine, ultima premiera a saptamanii este un film nemtesc ce tocmai a deschis saptamana trecuta Zilele Filmului German: Patimile Mariei / Kreuzweg.

Patimile Mariei reprezinta o acuzatie si, in acelasi timp, legenda unei sfinte. Este o poveste despre religie, devotiune si credinta duse la extrem. 

Maria are 14 ani, iar familia ei face parte dintr-o comunitate de catolici fundamentalisti. Copila traieste intr-o lume moderna, insa inima ei ii apartine lui Isus. Vrea sa-L urmeze, sa devina sfanta si sa ajunga in ceruri, precum sfintii-copii despre care i s-a tot povestit. Maria va traversa 14 etape asa cum Isus a facut 14 opriri pe drumul Golgotei si isi va atinge in cele din urma scopul. 

Debutanta Lea van Acken este fenomenala in rolul Mariei si impresioneaza profund in rolul fetei de 14 ani sufocata de religia stricta, precum si de dorinta de a-si atinge scopul.